Deputații Emil Albotă, Mihai Iancu și Cătălin Grecu doresc ca persoanele care trăiesc sub pragul sărăciei să beneficieze de hrană, de aceea legea privind diminuarea risipei alimentare trebuie să fie modificată

 

 

Deputații social democrați de Olt, Emil Albotă, Mihai Iancu și Cătălin Grecu, se află printre inițiatorii unui proiect de lege care prevede modificarea și completarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare.

 

 
Actualmente Natiunile Unite estimeaza ca 17% din alimentele produse anual la nivel global sunt irosite. În acelaşi timp, in Europa, aproximativ 89 milioane de alimente se irosesc in fiecare an, acestea fiind echivalentul a 178 kilograme de alimente aruncate anual pe cap de locuitor.
La nivel national, cetățeanul roman risipeşte în general 70 kg anual, însă cifrele reale ar putea fi mult mai mari.
Astfel, conform studiilor ONU, Romania se situeaza la jumatatea clasamentului european în ceea ce priveşte alimentele pe cap de locuitor care ajung anual la pubelă.
 
Totodată, numărul românilor ameninţaţi de sărăcie în noiembrie 2021 a fost 4,6 milioane, ceea ce înseamnă că un procent important din populaţie obţine venituri sub pragul sărăciei, trăieşte în gospodării cu intensitate scăzută a muncii, şi în condiţii de severe privaţiuni materiale. Conform datelor statistice publicate de către Institutul Naţional de Statistică, forma sărăciei dominantă în România este lipsa materială severă reprezentată de procentul persoanelor ce nu îşi permit să consume came, peşte sau proteine la fiecare două zile.
 
 
În acest context, statisticile nationale publicate de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale ilustreaza sursele risipei alimentare. Conform datelor existente, cea mai mare parte a risipei alimentare inregistrata la nivel national este realizată la nivelul gospodariilor cu un procent de 49%; sectorul industriei alimentare genereaza 37% din risipă; alimentatia publică produce 5%, iar sectorul agricol genereaza 2% din totalul industriei alimentare.
 
Toate aceste date subliniaza importanța adaptării legislatiei existente la contextul ecologic, social si economic actual, astfel incat risipa alimentara sa fie diminuată, poluarea sa fie incetinita si cat mai multe persoane amenintate de sarăcie să poată avea acces regulat la surse de hrană.
În expunerea de motive a proiectului de lege se află motivarea ecologică, motivarea economică și motivarea socială:
 
”A) Motivarea ecologica
Combaterea risipei alimentare este esenţială în lupta contra schimbărilor climatice. Atunci când alimentele sunt aruncate, toate substanţele utilizate pentru producerea, prelucrarea, transportul, pregătirea şi depozitarea
alimentelor aruncate sunt, de asemenea, irosite.
Pierderea de alimente accelerează criza climatică din cauza fenomenului de emitere de gaze cu
efect de seră (GES) produse de deşeurile provenite din alimente. Producţia, transportul şi gestionarea alimentelor generează emisii semnificative de dioxid de carbon (C02), iar atunci când alimentele ajung în depozitele de
deşeuri, acestea generează metan, un gaz cu efect de seră extrem de puternic’. Conform site-ului* Parlamentului European, „alimentele pierdute sau risipite contribuie la schimbările climatice, având o amprentă de carbon la nivel global de aproximativ 8% din totalul emisiilor cu efect de seră antropogene globale.
 
Aceste alimente reprezintă o risipă de resurse limitate, precum pământ, energie şi apă de-a lungul întregului ciclu de viaţă al produselor. Pentru fiecare kilogram de alimente produse, sunt eliberate în atmosferă 4,5 kg de C02”. Mai mult, conform site-ului oficiaf al Uniunii Europene, „efectele schimbărilor climatice vor deveni mai frecvente şi mai
intense în următoarele decenii. Aceste schimbări climatice au puterea să ne transforme planeta, afectându-ne sănătatea şi aprovizionarea cu alimente şi apă. Deşi toată lumea este expusă riscului, impactul este mai dur asupra
celor săraci şi vulnerabili”.
 
Ca o consecinţă a acestor previziuni grave, tot  mai multe state din Uniunea Europeana adoptă norme legislative drastice care combat schimbarile climatice si care sa fixeze obiective concrete pentru reducerea risipei alimentare.
 
In același timp, Romania se afla in prezent în procedura de infringement deschisa de catre Comisia European in domeniul mediului.
Scrisoarea adresata Romaniei in luna iunie 2021 de punere in intârziere este primul pas in procedura de constatare a neindeplinirii obligatiilor pentru reducerea si eliminarea deseurilor intr-o maniera care sa nu afecteze sanatatea publica si mediul inconjuritor.
Prin aceasta procedură, Comisia solicita Romaniei sa alinieze legislatia si practicile naționale astfel incat resursele sa fie refolosite sau reciclate. Prezentul proiect de act normativ iși propune să alinieze legislatia noastra cu cea a celorlalte state din Uniunea Europeand, astfel incat sa existe sarcini bine delegate catre instituții publice și operatorii economici, care contribuie efectiv la diminuarea risipei alimentare si la combaterea schimbarilor climatice.
 
B) Motivarea economică
La nivel global, aproximativ o treime din toata mancarea produsă pentru consumul uman este pierdută sau risipita, conform unui studiu al Organizatiei pentru Alimentatie si Agricultura a ONU. Aceste date confirmă amploarea fenomenului și evidentiaza faptul ca risipa alimentare nu este nociva doar din cauza producerii gazelor cu efect de seră in cantitate mare, ci si ”din cauza risipei de resure naturale care exista in cantitate limitata, Economia globala este direct dependentă de resursele naturale ale pamantului.
Site-ul Agenţiei Europene de Mediu precizează că „în ultima sută de ani, consumul global de materiale pe cap de locuitor s-a dublat, în timp ce consumul de energie primară s-a triplat”.
 
 In aceste conditii se pune problema instituirii unui tip de economie ciclic, ecologic care, conform site-ului citat, ”se  refera la o economie in care toate alegerile în materie de producţie şi consum se fac având în vedere bunăstarea
societăţii şi sănătatea globală a mediului. In termeni mai tehnici, este o economie în care societatea utilizează resursele în mod eficient, sporind bunăstarea oamenilor în cadrul unei societăţi favorabile incluziunii şi păstrând, în acelaşi timp, sistemele naturale care ne susţin”.
 
Pe lângă perspectiva economică globală, este important să precizăm că prezentul proiect de act normativ poate fi benefic şi în contextul economiei individuale din cadrul gospodăriilor, prin reglementarea unor mecanisme
precum: posibilitatea pentru consumator de a achiziţiona la preţ redus produsele alimentare aflate aproape de atingerea datei durabilităţii minimale sau a datei limită de consum; obligaţia pentru cantine, restaurante sau bufete
de a facilita consumatorilor finali să ia, fără costuri suplimentare şi în condiţii corespunzătoare de ambalare, alimentele pe care nu le-au consumat, la finalul meselor servite, şi să-i informeze despre această posibilitate în mod clar şi
vizibil în unitatea propriu-zisă, inclusiv în meniu; redistribuirea alimentelor de către operatorii economici prin donaţii. Toate aceste măsuri pot contribui atât la o mai bună gestiune a economiei globale, prin economisirea resurselor
cât şi la o mai bună gestiune a resurselor fiecărei gospodării, prin economisirea banilor destinaţi consumului de alimente.
 
 
C) Motivarea sociala
 
Dincolo de aspectele ecologice şi economice, gestionarea eficientă a risipei alimentare are şi o profundă componentă socială. România este ţara cu aproximativ o treime din populaţie în risc de sărăcie şi excluziune socială,
conform statisticilor’^ Eurostat din 2020. Pentru calcularea indicelui de sărăcie, Eurostat a folosit itemi precum „rata de deprivare materială”, item care include, printre altele, capacitatea unei persoane de a-şi permite cel puţin o dată la două zile o masă care să conţină carne. Astfel, în ţara noastră, se pierd zilnic cantităţi considerabile de alimente în timp ce o mare parte a populaţiei nu îşi permite accesul la aceste alimente.
Prezentul proiect contribuie la reducerea numărului de persoane care nu au acces la o alimentaţie suficientă, regulată şi sănătoasă şi poate diminua riscurile sociale asociate cu deprivarea materială şi contribuie la o mai bună
stare de sănătate a populaţiei aflată în situaţii de vulnerabilitate.”
 
 
Parlamentarii cred că prin actul normativ inițiat de ei, ce prevede distribuirea alimentelor care, altfel, ar fi  devenit deşeuri într-un termen scurt/mediu,  persoanele care trăiesc sub pragul sărăciei vor beneficia de hrană, asigurându-se o alimentaţie şi un nivel de trai sănătos. 
 
De asemenea, deputații consideră că impactul asupra mediului va fi unul benefic, astfel prin cadrul legislativ privind diminuarea risipei alimentare şi implicit diminuarea deşeurilor, România contribuie efortului pentru reducerea
emisiilor de carbon şi se alătură luptei împotriva schimbărilor climatice.
 
 
Prin acest proiect de lege sunt propuse mai multe soluții privind risipa alimentară: 
”Actuala reglementare ajuta la atingerea scopului şi obiectivului stabilite prin Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 adoptată de Guvernul României prin HG nr. 877/2018.
Astfel, spre deosebire de vechea reglementare, în prezentul proiect de lege obiectivul este mult mai clar definit: ‘‘‘‘injumătăţirea pe cap de locuitor a risipei de alimente la nivel de vânzare cu amănuntul şi de consum şi
reducerea pierderilor de alimente de-a lungul lanţurilor de producţie şi de aprovizionare, inclusiv a pierderilorpost-recoltare până în anul 2030. ”
Prezentul proiect de act normativ introduce pentru operatorii receptori responsabilitatea de a informa angajaţii proprii cu privire la planurile societăţii de luptă împotriva risipei alimentare, precum şi responsabilitatea de a depune toate eforturile necesare pentru a încheia contracte cadru cu operatori receptori pentru a putea transfera produsele
alimentare înainte de data expirării.”
 
Prezentul proiect de act normativ introduce o serie de obligaţii specifice în sarcina autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice, precum: obligaţia pentru Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în consultare cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor, de a întocmi strategia naţională pentru prevenirea şi reducerea risipei alimentare care trebuie actualizată cu o periodicitate de cel mult cinci ani; implementarea măsurilor de luptă împotriva risipei alimentare de către instituţii, acolo unde sunt gestionate produse alimentare; crearea de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a unei platforme naţionale
pentru prevenirea şi reducerea risipei alimentare în cadrul căreia operatorii economici şi operatorii receptori îşi introduc informaţiile obligatorii conform legii deja existente; obligaţia pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale de a publica pe website-ul propriu date relevante privind pierderile şi risipa de alimente ale operatorilor economici; obligaţia pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de a coordona elaborarea de materiale
informative pentru operatorii economici în vederea prevenirii şi reducerii risipei alimentare.
Au fost făcute progrese în ultimii ani privind lupta împotriva risipei alimentare, dar pentru a atinge obiectivele asumate la nivel internaţional de stat este nevoie să fie făcuţi paşi suplimentari în direcţia potrivită.
Provocările ecologice, economice şi sociale descrise ar putea fi diminuate cu ajutorul unui cadru legislativ îmbunătăţit privind risipa alimentară. 
 
 
Modificarea și completarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare vor veni cu o serie de schimbări.
Astfel, pentru a limita efectele nocive ale crizei alimentare, pentru a reduce a numărul persoanelor care nu au acces la hrană, precum şi pentru a micşora volumul deşeurilor, prezenta lege vizează reglementarea la nivel naţional a
activităţii tuturor operatorilor economici din sectorul agro-alimentar şi măsurile privind reintroducerea alimentelor în circuitul economic, distribuirea alimentelor către persoanele defavorizate şi conectarea producătorilor locali cu distribuitorii şi comercianţii din România.
Totodată, în baza sarcinilor asumate ca stat membru al Uniunii Europene, prezenta propunere vizează atingerea obiectivelor neutralităţii climatice până în anul 2050, prevăzute în Pactul Verde European şi în Acordul de la Paris
privind Schimbarea Climatică.
Astfel, pentru o mai bună depozitare, gestionare, procesare şi distribuţie a alimentelor către consumatorul final, prezenta lege prevede organizarea operatorilor economici şi participarea acestora în acţiuni destinate reducerii
risipei alimentare.
Această propunere, urmăreşte diminuarea deşeurilor municipale, conform recomandărilor Comisiei Europene, anume la 10% până în anul 2035. Totodată, România, alături de toate statele membre UE, şi-a asumat răspunderea privind neutralitatea climatică şi alinierea legislaţiei naţionale cu modificările incluse în Directiva (UE) 2018/851 de modificare a
Directivei 2008/98/CE privind deşeurile.
Directiva stabileşte cerinţe minime de funcţionare pentru schemele de răspundere extinsă a producătorilor (REP)
şi consolidează normele privind prevenirea deşeurilor.”
Astfel, noul proiect de act normativ vizează reglementarea simultană a mai multor soluţii pentru crize alarmante la nivel naţional dar şi la nivel european.