Copreşedinţii liberali olteni, deputatul Gigel Ştirbu şi Siminica Mirea, au fost gazdele unei întâlniri pe probleme de mediu a Comisiei de Mediu, Ape şi Silvicultură a Partidului Naţional Liberal.
La dezbaterea regională au fost invitaţi să participe membrii PNL, reprezentanţi ai societăţii civile, organizaţiilor patronale şi mediului universitar specializaţi în domeniul protecţiei mediului din Regiunea de dezvoltare IV Sud – Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea).
La întâlnirea pentru discutarea proiectului „Protecţia mediului – între realitate şi necesitate” al Comisiei de Mediu, Ape şi Silvicultură a Partidului Naţional Liberal, precum şi la întâlnrea cu reprezentanţii mass- media au participat şi doamnele foste ministru de resort, deputaţii Sulfina Barbu şi Lucia Varga. De asemenea, au fost prezenţi Florin Homorean, comisar în cadrul Comisariatului Judeţean Olt al Garzii Naţionale de Mediu şi Marius Bălaşa, candidatul PNL la Primăria Slatina.
Comisia de Mediu a liberalilor a făcut un tur al ţării punând în dezbatere publică mai multe teme, printre care: creşterea gradului de conştientizare a populaţiei privind necesitatea protejării şi conservării mediului înconjurător; evaluarea situaţiei existente în prezent în Regiunea de dezvoltare IV Sud – Vest Oltenia în raport cu angajamentele internaţionale asumate în domeniu; prezentarea soluţiilor Partidului Naţional Liberal, care să răspundă necesităţilor societăţii româneşti în raport cu problemele de mediu, teme ce vor fi dezbătute , în final, la nivel naţional, cele mai bune măsuri urmând să fie cuprinse în planul de guvernare al PNL şi, cu acord politic, să se urmărească transformarea lor în proiecte de legi, apoi în legi.
Doamnele ministru au declarat la Slatina că obiectivul strategic fundamental asumat de Partidul Naţional Liberal îl reprezintă implementarea standardelor europene în domeniul protecţiei mediului şi creşterea calităţii vieţii şi a gradului de siguranţă a cetăţenilor, recunoscându-se dreptul generaţiilor viitoare la un mediu sănătos şi echilibrat.
Acestea consideră că mai sunt şi alte obiective care trebuie atinse, referindu-se în mod special la depolitizarea instituţiilor de mediu, la debirocratizarea, transparentizarea şi profesionalizarea aparatului administrativ central şi local de mediu şi la conservarea şi utilizarea durabilă a resurselor naturale, în special a celor de apă şi a fondului forestier, pentru asigurarea securităţii şi a creşterii economice.
“Mediul regelementează toate domeniile. Viaţa noastră de fiecare zi este influenţată de calitatea factorilor de mediu. Am considerat că este absolute necesar să vedem care e situaţia privind problemele de mediu din fiecare judeţ, fiindcă cetăţenii sunt cei care suferă. E pentru prima dată când un program este prezentat şi dezbătut peste un an de zile. Din păcate Mediul a devenit o cenuşăreasă”, a declarat Sulfina Barbu.
Lucia Varga a precizat că depolitizarea instituţiilor de mediu trebuie făcută neapărat: “Să nu vă imaginaţi, când vorbim de depolitizare că “vin ai noştri, pleacă ai noştri”. Va trebui să învăţăm din greşeli, va trebui să ne asumăm nişte funcţii şi să plătim pentru acest lucru. S-a-ntâmplat c-am numit şef la Mediu un om care n-are de-a face cu Mediul. Nu mai merge! Protecţia mediului va trebui să n-o mai privim ca pe o constrângere, ci ca pe o oportunitate”.
Sulfina Barbu şi Lucia Varga au menţionat că este imperios necesar să fie adoptate nişte legi care să vizeze siguranţa cetăţenilor, dezvoltarea turismului, protejarea culturilor şi a pădurilor, etc. Este vorba despre legile privind aprobarea Programului Naţional
de reamenajare a bazinelor hidrografice în contextul schimbărilor climatice, privind aprobarea Programului de reconstrucţie ecologică şi economică a Luncii Dunării în vederea adaptării la schimbările climatic, legea pentru aprobarea Programului Naţional de realizare a perdelelor forestiere, de cea privind utilizarea durabilă a resurselor de apă în scopuri energetice şi turistice privind utilizarea durabilă a resurselor de apă în scopuri energetice şi turistice, de legea pentru modificarea şi completarea codului silvic şi de cea privind statutul personalului silvic.
La dezbaterea, care a avut loc în Sala de conferinţe a Hotelului “Parc” din Slatina, s-au ridicat tot felul de probleme punctuale de mediu, s-au pronunţat nemulţumiri, nelămuriri, s-au căutat soluţii şi s-a stabilit să fie aprofundate pe viitor.
Mircea Popescu, şeful Ocolului Silvic Caracal a afirmat că măsura numită “Radarul pădurii” este foarte bună, dar că dar că există în acest context o presiune foarte mare a populaţiei, fiindcă cererea de lemne este foarte mare. Acesta a spus că, deşi în judeţul Olt sunt proiectate 15.000 de ha de perdele forestiere, este de părere că nu se pot implementa din lipsa fondurilor, dar şi din cauza mentalităţii oamenilor.
Augustin Stanciu, primarul comunei Apele Vii din Dolj, a afirmat că trebuie îmbunătăţit cadrul legislative privind acordarea amenzilor, fiindcă “altfel, ne învârtim în jurul cozii”.
Stefan Văduva a ridicat problema parcelării zonelor în care porţiuni ale şoselelor se înzăpezesc din cauza viscolului, fiindcă “degeaba punem parazăpezi”.
I.Ianţu, reprezentantul Administraţiei bazinale Olt- Vâlcea, a propus schimbarea politicii de investiţii în domeniul bazinelor hidrografice, iar Costin Străin, reprezentantul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mehedinţi, s-a referit, în special, la problema celor cu statut de custode al unei arii protejate.
Primarul comunei Osica de Sus, Ion Ciocan, a întrebat membri Comisiei de Mediu dacă au făcut vreodată analiza apei deversate, dacă ştiu că este potabilă, întrucât o staţie pentru aducere, supraclorinare şi declorinare a apei, pentru a deveni potabilă nu are costuri foarte mari, în jur de 100.000 de euro, bani ce pot fi accesaţi din fondurile europene. “Trebuie să ne axăm pe absorbţia de fonduri de la Uniunea Europeană. Prin fonduri guvernamentale n-am mai putut finalize niciun proiect, dar prin fonduri de la UE am finalizat un proiect în şase luni”, a declarat primarul din Osica de Sus. Edilul a mai spus că nu trebuie să sufere populaţia din anu-mite comune pentru că într-o localitate sau alta culoarea politică a edililor diferă, fapt ce conduce la îndiguirea unor râuri care ies din matcă numai pe anumite porţiuni.
Carmen Dumitrescu, şefa Biroului de analize şi evaluare noxe din cadrul SC Alro SA, a menţionat investiţiile făcute de societatea producătoare de aluminiu în ultimii ani pentru protecţia mediului şi a precizat că, deşi gigantul economic slătinean contribuie la fondul de mediu cu 30.000 de lei lunar, pe toate segmentele, se află cu 80.000 de certificate verzi sub planul de alocare.
Ion Moisescu, preşedintele PNL Scornioceşti, fost şef al Serviciului de Gospodărire a Apelor Olt (SGA), a punctat problema tarifelor foarte mari practicate de Apele Române pentru analizele effectuate la apă, a spus că modalitatea de avizare şi autorizare a balastierelor este greoaie şi a spus că de multe ori se cer de la “centru” situaţii care nu se poat face în termen foarte scurt, pe genunchi, aşa cum este lista cu toţi proprietarii din mai multe localităţi de pe malul Olteţului.
Pentru că ceea ce s-a discutat s-a decis să se găsească vo-luntari pentru crearea unei interfeţe între administraţiile locale şi instituţiile de mediu, iar în termen de o lună de zile “vorbele” să fie aşternute pe hârtie.
Daniela DENGHEL