Deputații PSD de Olt Emil Albotă, Florin Barbu, Adrian Chesnoiu și Cătălin Grecu se numără printre inițiatorii legii care prevede ca la o adresă să nu poată fi înregistrate ca având domiciliul mai mult de 10 persoane.
Pentru că în ultimii ani, în România, au fost semnalate în mass media numeroase situații când la aceeaşi adresă erau înregistrati sute sau chiar mii de oameni care, de fapt, nu locuiau acolo, mai mulți parlamentari au depus în proiect de lege în Parlament, care a devenit, ulterior, lege, pentru reglementarea datelor ce țin de evidența populației.
În octombrie 2018, la o adresă din sectorul 3 din Capitală, apăreau înregistrate circa 5.000 de persoane.
În iulie 2020, a fost relatată o situaţie similară în judeţul laşi. La o adresă din comuna Moşna figurau cu viză de reşedinţă peste 3.000 de persoane.
În septembrie 2020, conform datelor oficiale, la patru adrese din oraşul Galaţi, deținute de trei pălățeni, locuiau peste 13.000 de persoane cu dublă cetăţenie. Cele mai multe persoane, peste 8.000, figurau la două adrese deținute de acelaşi gălățean.
Dar cel mai spectaculos caz a fost prezentat în mass media la începutul anului 2022. În luna februarie a.c, în Capitală, structura de Evidenţa Populaţiei a descoperit o adresă la care locuiau fictiv 18.000 de persoane, iar în ţară au fost identificate peste 150 de alte adrese cu mii de locuitori. Bucureştiul şi Iaşiul sunt oraşele unde sunt înregistrate cele mai multe persoane cu domiciliul la o singură adresă. Recent şi municipiul Vaslui a devenit de interes pentru derularea procedurii de obținere a unei cărți de identitate cu domiciliul în România.
Situaţia continuă să fie problematică. O demonstrează și constatarea în luna martie a.c., de către Direcţia Locală de Evidenţă a Persoanelor Iaşi, care a înregistrat cel mai mare număr de cereri primite într-o lună în ultimii 10 ani. Raportată la media lunară anuală, creşterea este de 40%. Concret, au fost procesate 8.958 de cereri din care 8.128 pentru acte de identitate, 183 pentru acte de identitate provizorii şi 647 pentru viză de reşedinţă.
Evidenţa cetăţenilor români care domiciliază în România se ţine în cadrul Sistemului Național Informatic de Evidenţă a Populației în scopul cunoaşterii numărului, structurii şi mişcării populației pe teritoriul țării.
Dacă numărul şi structura populației sunt cunoscute pe baza datelor furnizate de către autoritățile locale la naşterea persoanelor, mişcarea populaţiei pe teritoriul national este un fenomen dinamic, îar cunoaşterea acesteia se face exclusiv pe baza informațiilor furnizate de persoane, cu ocazia prezenței la serviciile publice comunitare de evidenţa persoanelor pentru a solicita acte de identitate sau înscrierea mențiunii de reşedinţă, depinde de obligaţiile stabilite în sarcina acestora şi de gradul de responsabilitate privind respectarea acestor obligații.
Totodată, reglementările legale în vigoare conțin obligații pentru cetățeni referitoare la schimbarea domiciliului, dar modul în care sunt formulate, nu permit sancţionarea nerespectării acestora, iar în cazul stabilirii reşedinței, nici nu există instituite astfel de obligaţii.
”Consecința acestei situaţii este că persoanele care declară schimbarea domiciliului sau solicită înscrierea mențiunii de reşedinţă, în marea majoritate a situațiilor, o fac din interes personal.
Nu puţine sunt însă situațiile când persoanele obţin schimbarea domiciliului sau viza de reşedinţă la adrese ia care nu locuiesc, aceasta fiind posibilă din lipsă de reglementări care să condiționeze schimbarea domiciliului şi acordarea vizei de reşedinţă, de suprafața imobilului cu destinație de locuit şi de numărul de persoane care locuiesc la această adresă, conform datelor din registrul de evidență a persoanelor.”, a menționat deputatul Emil Albotă.
Cu excepția elevilor şi studenților, viza de reşedinţă este solicitată cel mai adesea pentru a obţine unele beneficii de moment, beneficii care sunt acordate pe baza dovezii din actul de identitate: înscrierea la grădinițe/școli; acordarea unor compensări la cheltuielile de transport/cazare; acordarea de asistență socială/medicală, etc.; susţinerea unor examene; obţinerea de documente sau facilități fiscale; exprimarea dreptului de vot; altele.
Există de asemenea şi situaţii în care persoanele doresc să-şi schimbe domiciliul sau să-şi stabilească reşedinţa la adresele la care locuiesc efectiv, dar nu pot obţine acte de identitate sau viză de reşedinţă la aceste adrese, datorită proprietarilor care, fie nu se pot depiasa pentru a-şi exprima consimțământul necesar, fie nu sunt interesați să oficializeze domiciliul/reşedința în locuința lor, altor persoane.
”O problemă importantă şi de actualitate o reprezintă continuarea limitării accesului persoanelor la serviciile de evidență a persoanelor, acesta fiind în continuare restricţionat numai la serviciile de la locul de domiciliu sau de reşedinţă al persoanei, cu toate că din anul 2014, Registrul Național de Evidenţă a Persoanelor este informatizat și organizat pe un singur nivel-central (art.9 din HG 295/2021) şi cuprinde ansamblul datelor personale ale tuturor cetăţenilor români cu domiciliul şi/sau reşedinţa în România, ale celor care au dobândit statutul de cetățean român cu domiciliul în străinătate, precum şi imaginile faciale ale cetăţenilor români cărora li s-au eliberat acte de identitate.
Această limitare nu se mai justifică şi continuă să determine greutăţi la obținerea actelor de identitate.
Argumentele menționate au drept scop îmbunătățirea calității serviciilor de evidența persoanelor, a calității datelor înregistrate în registrul de evidența persoanelor şi pentru crearea de facilități cetăţenilor români la obţinerea actelor de identitate.”, a precizat deputatul oltean, Emil Albotă.
Astfel, prin noua lege, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr.719 din 12 octombrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, a fost modificată și completată după cum urmează:
- La articolul 14, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin.(1!), cu următorul cuprins:
„(1′) De la data realizării condițiilor tehnice pentru eliberarea cărții electronice de identitate, cererea pentru eliberarea cărții electronice de identitate se soluţionează de către orice serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor, indiferent de locul de domiciliu sau reşedinţă a persoanei fizice.”
- La articolul 28 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„c) declaraţia pe propria răspundere a solicitantului, însoţită de nota de verificare a poliţistului de ordinelrjublică, prin care se certifică existența unui imobil cu destinaţie de locuinţă şi faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate prezenta documentele prevăzute la lit.a) şi b), când proprietarului sau persoanei interesate nu i-au fost emise în condiţiile de validitate prevăzute de legislaţia română în vigoare, actele privind titlul locativ;”
- La articolul 28, după alineatul (3) se introduc patru noi alineate, alin.(4)-
(7), cu următorul cuprins:
„(4) Nu poate fi înscrisă în actul de identitate adresa de domiciliu dacă în RNEP sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa respectivă.
(5) Limita prevăzută la alin.(4) nu se aplică în cazul titularului unui drept locativ asupra imobilului situat la adresa, membrilor familiei extinse şi situațiilor prevăzute la art.34 alin.(1).
(6) În sensul prezentei ordonanțe de urgență a Guvernului, prin familie extinsă se înţelege titularul dreptului locativ, soţul/soția acestuia, rudele titularului dreptului locativ ori ale soțului/soției în linie dreaptă, precum şi cele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv.
(7) În cazul persoanelor defavorizate care nu pot face dovada adresei de domiciliu, aceasta se înscrie în baza adeverinței eliberate de unitatea administrativ- teritorială din care rezultă adresa la care se stabileşte domiciliul.”
- La articolul 31, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin.(3), cu următorul cuprins:
„(3) Nu poate fi înscrisă în actul de identitate mențiunea privind reşedinţa, dacă în RNEP sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa respectivă. Prevederile art.28 alin.(5) se aplică în mod corespunzător.”
- Articolul 36 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art.36.- Persoana care găzduieşte o altă persoană, care nu are înscrisă în actul de identitate adresa la care locuieşte efectiv după trecerea termenului prevăzut la art.31 alin.(1) are obligaţia de a se prezenta împreună cu aceasta la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor de la locul unde este situat imobilul, în vederea exprimării consimțământului de primire în spațiu, făcând excepţie persoanele prevăzute la art.32 alin.(2) lit.a).”
- La articolul 39, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art.39.- (1) Persoanele care, din diferite motive, locuiesc la alte adrese decât cea din actul de identitate, sunt obligate să solicite la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor schimbarea domiciliului sau înscrierea menţiunii privind stabilirea reşedinţei în termen de 15 zile de la mutare şi să ceară înscrierea în cartea de imobil.”
- La articolul 43, litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„c) nerespectarea dispoziţiilor art.25, art.31 alin.(3), art.34 alin.(2) și art.36, cu amendă de la 75 lei la 150 lei.”