24.10.2020
Această propunere legislativă a venit ca o necesitate impusă de învățământul și piața forței de muncă din țara noastră.
Sunt tot mai mulți tineri fără diplomă de bacalaureat și care nu pot urma studii universitare și foarte mulți tineri care nu au un atestat sau o calificare profesională și nu își pot găsi un loc de muncă.
Propunerea legislativă, venită din partea mai multor deputați, printre care și Mihai Niță, se intitulează „Legea Educaței Profesionale Postliceale 2.0”, a fost votată în Camera Deputaților, este înaintată la Senat, și vine să modifice și să completeze Legea educației naționale nr. 1 din 5 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 18 din 10 ianuarie 2011 cu completările și modificările ulterioare.
”Din cifrele Ministerului Educației Naționale, din anii anteriori și până in anul 2018, circa 69.000 de absolvenț de liceu nu au obținut diploma de bacalaureat. Acești tineri cu vârste cuprinse între 19-22 ani nu pot urma cursuri universitare și nu au încă o calificare profesională. Drept urmare, ei nu își pot găsi un loc de muncă în România și, de cele mai multe ori, iau în calcul perspectiva emigrării.
Mai mult, în contextul pandemiei de virusul SARS-CoV-2 și al crizei economice asociate, șansele absolvenților de liceu fără diplomă de bacalaureat de a se integra pe piața muncii din România scad simțitor. Același lucru este valabil și pentru românii fără calificări și atestate profesionale care au muncit în străinătate și care, din cauza pandemiei și a contracției piețelor de muncă din alte state, se văd constrânși să se întoarcă în țară și să-și găsească un loc de muncă aici. Nevoia lor, ca și a tuturor tinerilor absolvenți de liceu fără bacalaureat, este așadar aceea de a găsi soluții viabile de calificare profesională, care să le asigure dobândirea de reale și utile actuala piață a forței de muncă din România. O oportunitate deloc neglijabilă în acest sens o deține mediul universitar românesc, care are șansa de a se deschide către învățământul terțiar nonuniversitar profesional și tehnic și de a se adapta noilor realități economice și sociale.
Mediul universitar românesc poate concura fără probleme cu școlile postliceale private, întrucât dispune deja de infrastructura educațională necesară. Extinzându-și și diversificându-și oferta educațională (inclusiv cea gratuită), astfel încât să îi vizeze și pe absolvenții de liceu fără diplomă de bacalaureat care doresc să obțină calificări profesionale universitățile ar putea contribui covârșitor la rezolvarea principalelor probleme cu care se confruntă piața forței de muncă din România: lipsa personalului angajat de la nivel profesional și tehnic, cu aptitudini și competențe reale, precum și slaba diversitate a calificărilor. Universitățile din majoritatea țărilor din Uniunea Europeană (și nu numai) au o ofertă educațională mult mai variată, nu doar cu privire la domeniul studiilor ci și la tipurile de calificări (scurtă durată, lungă durată, calificare profesională, calificare academică etc) ce pot fi obținute de către cursanți”, a declarat deputatul Mihai Niță.
România se află într-o etapă de dezvoltare în care modernizarea și consolidarea Învățământului terțiar este o prioritate, aspect asumat prin Strategia națională pentru Învățământ terțiar 2015-2020, aprobată prin Hotărârea nr. 512015. Prin îmbunătățirea permanentă a bazei de cunoaștere și de calitate a capitalului uman se are în vedere forței de muncă de pe plan intern, astfel încât aceasta să ajungă la un număr suficient de angajați, absolvenți de învățământ terțiar, cu aptitudini. Competențe și abilități care sunt necesare pe Piața muncii.
De asemenea, se are în vedere crearea unei economii naționale inteligente, care poate asigura un viitor mai prosper pentru toți și poate determina în mod semnificativ reducerea exodului de forță de muncă, care a avut, în ultimii 12 ani, o tendință de creșere cu totul îngrijorătoare.
Nu în ultimul rând, este luată in calcul adresarea unei duble provocări, deosebit de serioase la nivelul Învățământului românesc, și anume: scăderea semnificativă a numărului de studenți și volumul tot mai mare de tineri fără bacalaureat și fără o calificare profesională.
”Din analizele efectuate prin interogarea a 20 de instituții de învățământ superior, actori guvernamentali și instituții de învățământ profesional, s-a constatat faptul că numărul studenților s-a diminuat, iar această tendință va continua și în următorii ani. În anul universitar 2018-2019, spre exemplu, s-a înregistrat recordul minim din ultimii 20 de ani la admiterea în facultăți. De asemenea, numărul școlilor profesionale și al școlilor de meserii este practic inexistent în România, iar universitățile au tot mai putini studenți, deși se bucură de dotări excelente în domeniul tehnic și nu numai, profesori, laboratoare și infrastructură educatională. Aceasta in timp ce antreprenorii și agenții economici sunt într-o căutare tot mai acută de forță de muncă și sunt nevoiți de multe ori să o importe din alte state.
In contextul actual al învățlămăntului terțiar din România, cea mai importantă caracteristică a domeniilor principale de acțiune ale Strategiei naționale pentru învățământ terțiar 2015-2020 o reprezintă necesitatea creării unui model de finanțare flexibil, corelat și de impact, care să promoveze eficiența și inovarea, necesare îndeplinirii obiectivelor strategice. Acesta ar trebui să fie în concordanță cu situația demografică existentă. rata șomajului pe grupe de vârstă și cadrul legislativ existent. Conform articolului 44. alin. 3, indice I din Legea educației naționale. „Învățământul postliceal se organizează în școli postliceale cu personalitate juridică sau ca structuri fără personalitate juridică, în cadrul liceelor cu personalitate juridică, ori în colegii în cadrul instituțiilor de învățămănt superior acreditate”, a completat Mihai Niță, președintele PRO România Olt.
Conform prevederilor Legii educației naționale nr. I/2011, cu modificările și completările ulterioare, nivelul de învățământ terțiar nonuniversitar se organizează pentru absolvenții de liceu CU sau FĂRĂ diplomă de bacalaureat. Conform art, 9, alin. (2) din Legea educației nationale, „statul asigură finanțarea de bază pentru antepreșcolarii, preșcolarii și elevii din învățământul de stat, pentru antepreșcolarii și preșcolarii din învățământuI particular și cel confesional, acreditate, precum și pentru elevii din învățământul general obligatoriu particular și cel confesional, acreditate. În prezent, conform cadrului legislativ existent, școlarizarea în Învățământul postliceal de Stat, organizat în conformitate cu prevederile Legii educației naționale nr. I/2011, se finanțează prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale, din sumele defalcate din venituri ale bugetului de stat și din venituri ale bugetelor locale, conform Hotărârii nr, 72/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preșcolar și stabilirea finanțării de bază a unitălilor de Învățământ preuniversitar de stat, care se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din T.V.A. prin bugetele pe baza costului standard elev/preșcolar.
Deși începând cu anul școlar 2015-2016, organizarea și funcționarea Învălământului terțiar nonuniversitar, organizat la nivelul colegiilor din cadrul instituțiilor de învățământ superior acreditate a fost reglementată prin Ordinul Ministrului Educatiei și Cercetării Științifice nr. 434212015, cifra de școlarizare pentru Învățamăntul postliceal, organizat la nivelul colegiilor din cadrul Instituțiilor de Învățămănt superior de stat, s-a aprobat prin Hotărâre a Guvernului, mecanismul de finanțare nu a avut un cadru coerent, ceea ce a determinat neîndeplinirea obiectivelor strategice și ratarea rezultatelor dorite, asumate de România prin Strategia națională pentru învățământ terțiar 2015-2020.
”Am adoptat în Camera Deputaților modificarea și completarea Legii educației naționale cu privire la de finanțare pentru Învățământul postliceal, organizat la nivelul colegiilor din cadrul instituțiilor de Învățământ. Propunerea este complementara Strategiei naționale pentru Învățământ terțiar 2015-2020, ambele promovând învălământul terțiar ca motor al creșterii economice, bazate pe cunoaștere, forță de muncă calificată în corelație cu piața muncii și înaltă calificare.
Am adoptat ca la articolul 44. alin, (6) din Legea educației naționale nr. 1/2011, să fie introdus un nou alineat, respectiv 61, având următorul conținut: ”Școlarizarea în Învățământul postliceal de stat, organizat la nivelul colegiilor din cadrul instituțiilor de Învățământ superior de stat în conformitate cu prevederile prezentei legi, se finanțează din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației Naționale, baza contractului instituțional Semnat cu instituția de învățământ superior de stat”.
Această viziune ar trebui să fie inclusă în viziunea mai largă asupra dezvoltării învățământului terțiar din România”, a adăugat deputatul Mihai Niță. În vederea aplicării Strategiei nationale pentru Învățământ terțiar 2015-2020, Ministerul Educației Naționale și-a propus să abordeze trei domenii principale: (I) finanțarea. (2) guvernanța și responsabilitatea publică. și (3) instituționalizarea procesului de elaborare de politici bazate pe dovezi (date concrete). Motivul este acela că aproape toate sistemele naționale de învățământ terțiar sunt calibrate în funcție de aceste trei domenii, fie ca răspuns la preocupările curente, fie în anticiparea noilor obiective de politici publice.
”Beneficiile reglementării mecanismului de finanțare pentru Învățământul postliceal organizat la nivelul colegiilor din cadrul instituțiilor de învățământ superior sunt numeroase. Printre acestea se numără faptul că absolvenți de liceu care nu au promovat bacalaureatul au din nou şansa de a obine o calificare sau de a-și finaliza studile, precum şi de a dobândi experiență profesională încă din timpul studilor. De asemenea, absolvenții de liceu care nu au promovat bacalaureatul pot urma gratuit o formă de învățământ profesional postliceal și, pe lângă educație, se pot bucura de facilități de cazare și masă, asemenea celorlalți elevi şi studenți români, iar, odată admişi la studii postliceale, aceștia vor putea lucra în regim de internship/ ucenicie sau voluntariat în cadrul unor firme private din domeniul în care are loc o creștere a corelării cererii și ofertei de calificări pe piața muncii și o adaptare suplimentară a sistemelor educaționale și de formare la cerințele noi de competențe.
Nu în ultimul rând, calitatea procesului didactic este îmbunătățită prin accesul la dotările excelente din domeniul tehnic și nu numai – profesori, laboratoare, infrastructură educațională. Suplimentar, universitățile să pună la dispoziția tinerilor fără diplomă de bacalaureat posibilitatea pregătirii în mod gratuit la discipline la care cursanții nu au luat bacalaureatul. Așadar, absolventul de liceu fără diploma de bacalaureat va avea o nouă șansă: aceea de a-și finaliza studiile, de a câștiga o calificare, profesională și vechime în muncă, de a-și îmbunătăți șansele să promoveze examenul de bacalaureat și de a se autoîntreține parțial sau total”, a mai declarat Mihai Niță.
Deputatul oltean a precizat că impactul financiar al aplicării acestei legi este unul negativ. Acesta a explicat că în prezent subvenția pentru un elev încadrat într-o postliceală se ridică la suma de 6.100 RON/an, aceeași cu cea din învațământul liceal. Prin comparație cheltuielile din bugetul de stat pentru un absolvent de liceu, fără bacalaureat, neîncadrat în câmpul muncii ajung la aproximativ 4000 de RON doar în primul an.
De asemenea, încadrarea într-un colegiu postliceal implică și efectuarea unui stagiu de practică ce poate fi încadrat ca stagiu remunerat la o organizație-gazdă, ceea ce rezolvă parțial și temporar deficitul de resursă umană cu plata la bugetul de stat a impozitelor și taxelor aferente. În plus, în exercițiul financiar 2021 — 2027 eligibilitatea finanțării unor astfel de inițiative de calificare/recalificare este un fapt cert, iar prin acest mecanism se pot asigura nu numai cheltuieli de funcționare ci și un sistem de stirmulente capabil să susțină un interes și o cursivitate sporită.