Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918), a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova şi Ţara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti. Unirea a fost legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza şi de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească.
Procesul, bazat pe puternica apropiere culturală şi economică între cele două ţări, a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova şi Ţara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele ţări, rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857 a dus la Convenţia de la Paris din 1858, o înţelegere între Marile Puteri, prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două ţări, cu guverne diferite şi cu unele instituţii comune.
La începutul anului 1859 liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti, act care a adus cele două state într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniştilor din cele două ţări, Cuza a unificat Parlamentul şi Guvernul, realizând unirea politică.
Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 reprezenta primul pas pe calea înfăptuirii statului naţional român unitar. Impusă sub o puternică presiune populară, cu deosebire la Bucureşti, alegerea ca domn al Ţării Româneşti a lui Alexandru loan Cuza avea să-şi găsească o confirmare deplină la marea manifestare prilejuită de sosirea alesului naţiunii în capitala munteană.
Cea mai stringentă problemă era recunoaşterea internaţională a alegerilor. Faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poartă şi de Austria drept o încălcare a Convenţiei de la Paris. Situaţia creată în cele două Principate urma să facă, de altfel, obiectul unei noi Conferinţe internaţionale, care se deschidea la Paris, la 26 martie/7 aprilie – 25 aug./6 sept.
După numeroase acţiuni diplomatice marile puteri au recunoscut Unirea de la 24 ianuarie, astfel că obiectivul imediat următor era acceptarea de către puterile garante a Unirii depline. Fără a aştepta verdictul altor reuniuni internaţionale, Alexandru I. Cuza a trecut la unificarea aparatului de stat, remediind din mers consecinţele hotărârilor adoptate prin Convenţia de la Paris.
Fermitatea lui Alexandru I. Cuza, reacţia energică Camerelor şi a guvernelor, şirul de reforme iniţiate de Cuza şi venirea mai apoi pe tronul Principatelor Unite a domnitorului Carol I (principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen), care se bucura atât de sprijinul Franţei cât şi cel al Prusiei, a făcut ca actul de la 1859 să fie ireversibil.
Din 1866, potrivit Constituţiei promulgate la 1 iulie, Principatele Unite încep să se numească oficial România.
La împlinirea a 158 de ani de la Mica Unire, în pofida frigului, foarte mulţi caracaleni au participat la evenimentul desfăşurat pe platoul din faţa Primăriei Caracal.
La evenimentul la care au participat deputatul Dan Ciocan, primarul Dumitru Liviu Radu, viceprimarul Octavian Stănescu, actuali şi foşti consilieri locali şi judeţeni (printre care Toma Prună, Şerban Cernat, Dan Popescu, Viorel Vătămanu, Virgiliu Dimulescu), oameni de afaceri, profesori, pensionari, tineri şi copii.
După un scurt program artistic susţinut de către Ansamblul Folcloric „Romanaţi” al Centrului Cultural al municipiului Caracal, a urmat o scurtă alocuţiune despre însemnătatea zilei de 24 ianuarie 1859 susţinută de către Sabin Popovici, muzeograf la Muzeul Romanaţi din Caracal. Apoi, primarul Liviu Radu, a adresat câteva cuvinte tuturor caracalenilor, şi celor prezenţi la eveniment, dar şi celor de acasă.
Fiindcă în Monitorul Oficial al României a fost consemnată, în iulie 1859, vizita în Caracal a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, mai mulţi tineri au încercat ăntr-o scurtă dramatizare să evoce acel moment.
Ulterior, toţi caracalenii prezenţi s-au prins în Hora Unirii, cu mic, cu mare, alături de oameni cunoscuţi sau nu. Chiar au alcătuit, la un moment dat, mai multe hore în cercuri concentrice şi au jucat, în continuare, jocuri specifice zonei romanaţene.
VIDEO: Caracal- 24 ian 2017- Ziua Unirii
Daniela DENGHEL