Viteza cu care zilele şi anii trec prin noi şi pe lângă noi ne fac să nu privim de multe ori la dreapta sau la stânga. Viaţa agitată, ritmul nebun de trai al sfârşitului de secol al IX-lea şi al mileniului II, precum şi stresul de la începutul mileniului III ne-au „furat” dorinţa de cunoaştere, filosofie şi chiar visare, plăcerea de a descoperi frumuseţea darurilor naţiei din care provenim şi ne-au transformat în mici roboţei, în oameni prinşi în mrejele unor datorii la bănci, din dorinţa unui comfort prea scump plătit nu doar în bani.