Primul ministru al României, Dacian Cioloş, va participa, joi, de la ora 12.00, la Unitatea de Sprijin Naval de la Deveselu, la ceremonia de certificare a capacităţii operaţionale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) din România.
La acest eveniment vor participa oficialități ale statului român, reprezentanți ai Departamentului american al Apărării, ai Departamentului de Stat al SUA, Forţelor Navale ale SUA dislocate în Europa şi din cadrul NATO.
Ce este Sistemul Aegis
Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent, există cel puţin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui “scut antirachetă” NATO în Europa, scopul fiind contracararea ameninţărilor reprezentate de ţări precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) urmează să fie instalate la baza de la Deveselu (România) şi în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.
De la sfârșitul lui 2013, 30 de nave de luptă americane, 25 de distrugătoare și 5 crucișătoare au fost modificate pentru misiuni de luptă antirachetă.
Primul vas echipat pentru acțiuni antirachetă a patrulat în Pacific dar, din martie 2011, navele înarmate pentru lupta antirachetă au activat și în zona Europei. Patru nave cu sistem Aegis au fost transferate și vor staționa în portul spaniol Rota pentru a face parte din scutul american antirachetă desfășurat în Europa.
Primul dintre cele patru vase militare, USS Donald Cook, a ajuns deja la destinație pe 11 februarie 2014. USS Ross a ajuns următorul, iar. USS Carney și USS Porter au fost transferate în Mediterana în 2015.
Instalarea navelor, împreună cu rachetele Standard Missle (SM) – 2 Block IV și SM 3 Block IA și a radarelor terestre, a constituit faza 1 a instalării scutului antirachetă în Europa care este capabil să intercepteze rachete cu rază medie de acțiune.
Faza a doua include amplasarea elementelor scutului în România pentru a oferi protecție antirachetă pentru sudul Europei. Vor fi folosiți interceptori SM – 3 Block IB.
Faza a treia include instalarea bazei Aegis în Polonia pentru a proteja nordul Europei. Baza poloneză va deveni operațională cel târziu în 2018 și va include amplasarea interceptorilor SM – 3 Block IIA care sunt mai mari și mai rapizi decât versiunile anterioare.
Cum funcționează scutul
Baza americană de la Deveselu este doar o mică parte din proiectul de apărare antirachetă. Scutul are rolul de a apăra America şi aliaţii săi de rachete balistice lansate de inamici. Ca să poată funcţiona, are nevoie de radare şi de rachete performate care să le poată urmări şi distruge pe cele ale inamicului.
Proiectul american presupune construirea a două baze terestre, una în România şi alta în Polonia. Lor li se vor alătura nave de luptă poziţionate în Marea Mediterană. În momentul în care radarele de ultimă generaţie aflate în Turcia şi Marea Britanie vor identifica o rachetă trasă de inamic, atunci proiectilele defensive ale scutului vor fi lansate pentru a distruge ţinta.
Aşadar, la detectarea unei rachete ostile de catre radarele fixe sau mobile, bazele sau navele militare lanseaza interceptorii terestri care vor avea ca tinta racheta inamica. Unul dintre obiectivele SUA este ca timpul de la detectare si pana la impact sa ajunga sa fie cat mai mic in viitorul apropiat, dorindu-se distrugerea rahetelor ostile cat mai curand dupa ce acestea au decolat.
La Deveselu vor ajunge 44 de rachete, numite de specialişti – interceptori. În urmă cu două luni, Agenţia Americană de Apărare Antirachetă a anunţat că a alocat 550 de milioane de dolari pentru realizarea lor.
Aceşti interceptori vor avea o autonomie de 500 de kilometri, pot să ajungă la o altitudine de 160 de kilometri şi ating viteza de 9.600 de kilometri pe oră.
Istoric privind participarea României la
Sistemul de apărare antirachetă
Participarea României la dezvoltarea componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă (European Phased Adaptive Approach / EPAA), decisă de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării la 4 februarie 2010, reprezintă un succes al ţării noastre atât în relaţia bilaterală cu Statele Unite, cât şi din punctul de vedere al consolidării poziţiei României de Aliat de încredere în cadrul NATO. EPAA constituie contribuţia SUA la arhitectura sistemului NATO antirachetă. Ca atare, proiectul bilateral cu SUA va reprezenta o contribuţie valoroasă la programul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice.
În acelaşi timp, acest proiect bilateral cu SUA contribuie substanţial la întărirea securităţii României şi la consolidarea Parteneriatului Strategic dintre cele două ţări.
Procesul de negociere a Acordului, destinat să reglementeze cooperarea bilaterală cu SUA în domeniul apărării antirachetă, a fost demarat la 17 iunie 2010, textul fiind agreat la nivelul celor două delegaţii (ad referendum) la capătul a şapte runde de negocieri.
La 3 mai 2011, Preşedintele României, Traian Băsescu, a anunţat public decizia CSAT privind aprobarea amplasării la Baza Militară Deveselu, în judeţul Olt, a componentelor din România ale sistemului de apărare antirachetă. La 6 iunie 2011, Acordul a fost parafat de cei doi negociatori-şefi, Bogdan Aurescu şi Ellen Tauscher, la Washington.
La 13 septembrie 2011, ministrul afacerilor externe al României şi secretarul de stat al SUA au semnat, la Washington, Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea în România a sistemului SUA de apărare împotriva rachetelor balistice.
Documentul a fost ratificat de Parlamentul României prin Legea nr. 290/2011, iar la 23 decembrie 2011 a intrat în vigoare.
Pentru implementarea acordului, în perioada 2012 – 2014, a avut loc o activitate intensă a echipelor de negociatori ale celor două state, în vederea convenirii Aranjamentelor de Implementare, precum şi a amendamentelor la Aranjamentele de Implementare existente în baza Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României, semnat la Bucureşti, la 6 decembrie 2005. Au fost convenite şi semnate 14 asemenea documente bilaterale, necesare pentru punerea în aplicare a Acordului bilateral privind apărarea antirachetă.
Decizia României de participare la sistemul american EPAA este în deplin acord cu hotărârile privind apărarea antirachetă a NATO, adoptate la Summit-urile Alianţei de la Bucureşti (aprilie 2008), Strasbourg/Kehl (aprilie 2009), Lisabona (noiembrie 2010), Chicago (mai 2012) şi Ţara Galilor (2014).
România sprijină dezvoltarea unui sistem NATO de apărare antirachetă, care să se bazeze pe elementele principiale decise la ultimele Summit-uri Aliate, respectiv indivizibilitatea securităţii Alianţei, solidaritatea colectivă, acoperirea integrală a teritoriului Aliat.
(FOTO: Predare de ştafetă între comandanţii americani ai bazei NATO de la Deveselu, Capt. William Garren (stânga, cel care a plecat) şi Capt. James Craycraft (noul comandant) )
Ca atare, România a susţinut şi salutat declararea – la Summit-ul de la Chicago – a capabilităţii interimare a NATO de apărare împotriva rachetelor balistice. Acest moment reflectă atât coeziunea, cât şi determinarea Alianţei de a menţine calendarul convenit pentru edificarea sistemului ca o capabilitate de sine stătătoare, dar complementară, ce consolidează combinaţia tradiţională de capabilităţi ale NATO în domeniile convenţional şi nuclear. Apărarea antirachetă este un exemplu concludent, care conferă substanţă conceptului Smart Defense.
Implicarea României are loc începând cu Faza a II-a a programului EPAA. Aceasta presupune găzduirea pe teritoriul românesc, la Deveselu, judeţul Olt, de interceptori tereştri, respectiv rachete de interceptare SM3-IB (Standard Missile 3, tip Block IB). Faza a II-a a EPAA, prin facilitatea antirachetă din cadrul Bazei Militare Deveselu, va permite atingerea capabilităţii iniţiale a sistemului NATO, după declararea capabilităţii interimare la Summit-ul de la Chicago.
La 15 martie 2013, secretarul apărării al SUA, Chuck Hagel, a anunţat decizia Administraţiei americane de renunţare la cea de-a IV-a Fază a EPAA (care presupunea, în orizontul de timp 2022, amplasarea în Polonia a interceptorilor SM3-IIB). Cu această ocazie, demnitarul american a reafirmat angajamentul SUA faţă de protecţia teritoriului NATO împotriva rachetelor balistice. El a specificat că, prin derularea fazelor I-III ale EPAA, inclusiv prin operaţionalizarea (până în 2018) a viitoarelor facilităţi antirachetă din România şi Polonia, sistemul BMD al SUA va asigura acoperirea întregului teritoriu al Aliaţilor europeni (“The US commitment to Phases 1 through 3 of the EPAA and NATO missile defense remains ironclad, including the planned sites in Poland and Romania. The US missile defense deployments to Europe will be capable of providing coverage of all European NATO territory in the 2018 timeframe, so there will be no impact on the defense of NATO”).
La 28 octombrie 2013 a avut loc, la Baza Militară Deveselu, ceremonia oficială de marcare a începerii lucrărilor principale de construcţie la Facilitatea antirachetă. Alături de oficialii români, la eveniment au participat dr. James Miller, adjunctul secretarului apărării pentru politica de apărare din cadrul Departamentului SUA al Apărării, ambasadorul Alexander Vershbow, Secretar General adjunct al NATO, precum şi o delegaţie americană de înalţi oficiali civili şi militari de la Departamentele de Stat şi al Apărării din SUA. Au fost prezenţi, de asemenea, reprezentanţi ai ministerelor afacerilor externe din Turcia şi Polonia, state care găzduiesc sau vor găzdui componente ale sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice şi care contribuie, astfel, la sistemul antirachetă al NATO.
În îndeplinirea angajamentului României cu privire la sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice, ţara noastră a găzduit în noiembrie 2014, la Bucureşti, Conferinţa multinaţională şi expoziţia Agenţiei pentru Apărare împotriva Rachetelor Balistice a SUA în domeniul apărării antirachetă.
La 18 decembrie 2015, a avut loc, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, ceremonia de marcare a declarării capabilităţii tehnice a facilităţii antirachetă a SUA de la Baza Militară Deveselu, moment special pe linia materializării obiectivelor Parteneriatului Strategic dintre România şi SUA, precum şi pentru consolidarea relaţiei transatlantice. Ministrul afacerilor externe a declarat, cu acel prilej, că „Astăzi, facilitatea antirachetă de la Deveselu are toate componentele operaţionale necesare pentru a-şi îndeplini misiunea, dobândind astfel capabilitatea tehnică”. În perspectivă, până la Summit-ul Aliat din 2016, din Polonia, facilitatea antirachetă de la Baza Militară Deveselu va fi integrată în capabilitatea NATO de apărare împotriva rachetelor balistice.
Cu prilejul ceremoniei, s-a dat citire Declaraţiei Comune româno-americane privind semnificaţia momentului de marcare a capabilităţii tehnice a facilităţii Aegis Ashore.
Daniela DENGHEL