Aflat la al treilea mandat, edilul doreşte să candideze din nou la alegerile din iunie anul acesta.
Întâmplarea face să cunoaştem foarte bine felul în care arăta comuna până la venirea la primărie a omului, înainte de toate, Ion Ciocan. Acesta a aplicat modul de lucru serios pe care l-a practicat mulţi ani în domeniul privat şi a ajuns în numai câţiva ani să numească localitatea ca fiind oraşul rural Osica de Sus.
S-au făcut lucruri pe care locuitorii comunei nici nu puteau spera vreodată să le aibă: alimentare cu apă, canalizare, investiţii în contruirea şi modernizarea unităţilor de învăţământ, a lăcaşelor de cult, cimitirelor, înfiinţarea unui centru de permanenţă, a unei unităţi de pompieri şi a unui detaşament de jandarmi, începerea construirii unui campus şcolar, modernizarea târgului de săptămână, precum şi modernizarea şi asfaltarea drumurilor, dar şi înfiinţarea unui centru de permanenţă şi a unui centru de promovare a sănătăţii.
Alimentarea cu apă
Toate cele şase sate ale comunei Osica de Sus sunt alimentate cu apă. , reţeaua de apă fiind de peste 40 de km de reţea de apă, cu două gospodării de apă, şapte puţuri, un bazin de 300 de metri cubi (mc) şi trei bazine a 80 de mc de stocare a apei.
Realizată pe Ordonanţa 7 /2008, alimentarea cu apă există în toate satele comunei, inclusiv în Ostrov, care este cel mai mic sat, cu 54 de case.
“Toate racordările sunt cu contracte de furnizare. Avem licenţă de funcţionare pe serviciul de apă, dar lucrul asta se va încheia începând din iunie anul acesta, am primit o adresă de la ANRPC şi va trebui ori să exernalizăm serviciile, ori să înfiinţăm o societate cu acţionar unic Consiliul Local, care să coordoneze activitatea de apă şi canal”, a afirmat primarul.
Canalizarea care s-a făcut în comună a fost prima din judeţul Olt, la timpul respectiv, în perioada 2005- 2006, şi avea o valoare de şapte miliarde de lei, aici fiind incluse reţeaua de canalizare de 8,2 km (o parte a satului Osica de Sus) şi staţia de epurare. Din cele 600 de gospodării aflate în zona respectivă sunt racordate în proporţie de peste 80 % la canalizare, la care se adaugă şi grădiniţa, şcoala şi câteva unităţi comerciale.
“Centrul de permanenţă a fost dat în folosinţă prima dată în 2005, a funcţionat până la alegerile din 2008, când, nefiind plătiţi medicii nu au mai lucrat, dar din 2010 am reuşit să îl repunem în funcţiune şi legislaţia a fost mai permisibilă în sensul că nu trebuia să fie medici de familie, puteau să fie şi medici rezidenţi în anul II, puteau fi medici de la serviciul de urgenţă. Lucrul acesta ne-a ajutat foarte mult, am fost sprijiniţi foarte mult de doctorul Andrei Iordache. La ora actuală îşi desfăşoară activitatea este în funcţie de solicitarea cetăţenilor, sunt 9 medici şi asistente care asigură serviciile. Centrul de sănătate cum să nu îşi dovedească necesitatea când ştii că ai la orice oră din zi şi din noapte un medic şi un cadru medical cu studii care poate să asigure intervenţia oricărui cetăţean, din Osica sau comunele arondate. Şi la centrul de permanenţă medical şi la centrul de promovare a sănătăţii serviciile sunt gratuit acordate cetăţenilor. La centrul de promovare a sănătăţii avem şi un centru de fizioterapie şi două cabinete de stomatologice”, a adăugat edilul Ion Ciocan.
“Înfiinţarea gărzii de pompieri din Osica de Sus s-a realizat în 2005-2006, care la momentul respectiv a fost cea mai modernă locaţie de pompieri. Am primit vizita unui domn general maior de la Bucureşti, căruia atunci când am trimis documentaţia nu-i venea să creadă că într-o comună din judeţul Olt ar putea să găsească asemenea dotări şi asemenea clădiri. Garda de pompieri asigură intervenţii în toată zona, între Piatra Olt şi Caracal.
Unitatea de jandarmi acum două săptămâni de zile- nu mă întrebaţi de ce a fost desfiinţată, pentru că nu am primit nici un fel de informaţie în acest sens. S-a înfiinţat în anul 2010, când am fost personal la ministrul de atunci în audienţă, documentat pentru a-l convinge că nu e un moft, ci o necesitate.
Nu am fost anunţaţi, comandantul de aici mi-a spus “ştiţi, noi în trei zile plecăm de aici”.
Au lăsat ce era al nostru aici, au luat ce era al lor, aveau nişte aparatură, ne-au dat cheile şi gata. Ministerul nu plătea nimic cu locaţia, deoarece prin hotărâre de consiliul local nu li se percepea nimic nici apă, nici caldură, nici telefon, nimic, totul era asigurat de comunitatea locală.
Cred că cel mai important lucru, din punctul meu de vedere, pentru orice insituţie a statului român este liniştea şi siguranţa cetăţeanului. Noi asta ne-am dorit şi de asta şi consilierii au fost de accord cu propunerea mea de a înfiinţa şi asigura toată logistica pe care puteam.
Cred sunt mai mari costurile acum, fiindcă trebuie să facă deplasarea din Caracal sau Deveselu. Era normal să fim informaţi că se va desfiinţa”, a declarat mâhnit primarul din Osica de Sus.
În ceea ce priveşte drumurile din localitate primarul liberal Ion Ciocan a declarat că există, pe Măsura 125, 4,8 km de asfalt drumuri de exploataţie, drumuri modernizate şi asfaltate şi că pe Măsura 4.2 va fi implementat un proiect de un million de euro pe drumuri comunale, drumuri de aproape 6 km care trebuie asfaltate: “E vorba de drumurile unde avem canal, apă, obiective sociale. Osica de Sus are aproape 40 de km de reţea de drumuri comunale, unele dintre ele ne ajută foarte mult să ocolim drumul naţional şi ajută satul Ostrov pentru a avea acces la DN 64 şi la drumul communal DC 82, modernizat prin Măsura 3.22. Avem avem în jur de 25 km de asfalt, după ce terminăm aceşti 25 km, ar mai nevoie de cel puţin 15 km.
În interiorul comunei de la 1,4 km în asfalt am ajuns la 10 km de asfalt.
Dar cel mai mare proiect al nostru implementat pe fonduri europene este un drum de 5,4 km de asfalt, care leagă cel mai îndepărtat sat, satul Tomeni, de centrul comunei, de DN 64. Tot în cadrul lui a fost inclusă şi o reţea de canalizare de 7,2 km, cu staţie de epurare în satele Peretu- Greci, dotarea unui after- school care funcţionează şi acum în satul Greci, dotarea cu căminului cultural cu costume şi ceva aparatură”.
Târgul de săptămână, cel mai mare din judeţ, a fost modernizat cu bani din bugetul local. s-a lucrat foarte mult schimbându-se radical condiţiile:
“Targul s-a dezvoltat foarte mult din 2005 până în prezent în primul rând prin asigurarea condiţiilor de acolo: avem apă curentă, canalizare pluvială, iluminat public în toata incinta târgului şi câteva sute de metri pătraţi de platforme betonate şi platform asfaltate turnate. Am făcut câteva îmbunătăţiri pentru a atrage comercianţii şi populaţia care trebuie să cumpere.
Până anul trecut târgul a cunoscut o dezvoltare peramanentă valoric. Când am intrat în 2004 în primărie târgul nu depăşise trei sute de miloane de lei vechi iar anul următor a ajuns la 1,380 miliarde lei vechi, după care au început să apară tot felul de probleme şi a început să se diminueze din valoarea încasărilor, în primul rând prin prezenţa mai puţină a animalelor, în al doilea rând prin lipsa mărfurilor de construcţii (cherestea), dar a scăzut şi puterea de cumpărare a cetăţenilor.
De regulă sunt două duminici mai bune: după ce se iau pensiiile şi salariile, iar celelalte două sunt mai puţin bune, dar numărul cetăţenilor care vin în comună din alte localităţi este foarte mare.
Într-o duminică frumoasă cu soare se blochează străzile, sunt foarte multi cetăţeni care vin în targ, a devenit o obişnuinţă şi pentru cetăţenii din celelalte commune. Nu există document oficial care să ateste vechimea târgului dar probabil că are 80- 100 de ani.
Daniela DENGHEL
ARTICOL ÎN CURS DE ACTUALIZARE