Elena Sîrghie a împletit din istorii mici o istorie mai mare în cartea „În spatele zidurilor”

12366332_1075012429198913_8649561258960754450_n

Viteza cu care zilele şi anii trec prin noi şi pe lângă noi ne fac să nu privim de multe ori la dreapta sau la stânga. Viaţa agitată, ritmul nebun de trai al sfârşitului de secol al IX-lea şi al mileniului II, precum şi stresul de la începutul mileniului III ne-au „furat” dorinţa de cunoaştere, filosofie şi chiar visare, plăcerea de a descoperi frumuseţea darurilor naţiei din care provenim şi ne-au transformat în mici roboţei, în oameni prinşi în mrejele unor datorii la bănci, din dorinţa unui comfort prea scump plătit nu doar în bani.

Însă mai sunt, puţini la număr, oameni care parcă ne trag de mânecă şi parcă se pun contra uitării. Uitare a ceea ce suntem, de unde venim şi, dacă băgăm de seamă, pe unde şi cum au mers paşii străbunilor.

Depun o muncă titanică pentru a ne pregăti date concrete şi încearcă să ofere, gratis uneori, rezultatul truditei munci, sădind în noi o sămânţă a cunoaşterii care trebuia să fie deja roditoare acolo. 

Aşa este cazul Elenei Sârghie, profesor de istorie, din Slatina. A început în urmă cu aproximativ şase ani să lucreze la albumul „Oraşul de ieri prin ochii celor de azi”, în cadrul unui proiect al Colegiului Naţional „Radu Greceanu”. Moment care a făcut să-i încolţească dorinţa de a nu se pierde frumoasa istorie interbelică a Slatinei, nuanţată de poveştile trecutului acesteia.

Astfel a apărut la Editura Hoffman volumul  “În spatele zidurilor (Poveşti şi povestiri slătinene)”. Cartea a fost lansată la finele săptămânii trecute la Biblioteca Judeţeană “Ion Minulescu” din Slatina, în prezenţa mai multor oameni de cultură din judeţ, profesori, critici literari, directori de instituţii şi jurnalişti.

La evenimentul organizat de Primăria Municipiului Slatina şi Asociaţia “Ecologia Bunului-Simţ” au participat şi Silviu Neacşu, prefectul judeţului Olt, Cristian Bircea, viceprimarul municipiului Slatina, Florian Cârstea, directorul Bibliotecii Judeţene, Laurenţiu Guţică, directorul Muzeului Judeţean Olt, dar mai ales oamenii cei mai dragi ai autoarei: soţul- renumitul jurnalist Dumitru Sârghie-, şi copiii Miruna şi Dragoş.12345486_1075013082532181_350377972915942407_n

Elena Sîrghie a cuprins în cele 423 de pagini, poveştile şi povestirile a 58 de case din Slatina (o mare parte dintre ele fiind clădiri de patrimoniu) spuse sau auzite de la mulţi dintre cei care le locuiesc, şoptite de unii sau alţii, astfel încât au trezit curiozitatea omului de cultură şi l-au făcut să aplece urechea pentru a „auzi” mai bine „muzica” unor ziduri care gem sub trecerea vremurilor, relatând sărăcia, bogăţia păstrată sau pierdută, bucuria sau tristeţile ultimei sute de ani a Slatinei.

Elena Sîrghie a întors filele colorate de timp şi cu miros de ani, de la Arhivele Naţionale şi Muzeul Judeţean Olt, şi ne oferă o lucrare ştiinţifică de mare valoare, care este, de fapt, aşa cum a declarat Dumitru Sârghie, „un elogiu adus Slatinei, o carte care sper că va fi foarte importantă pentru generaţiile viitoare”.

Despre cuprinsul cărţii cel mai bine vorbeşte autoarea în Precuvântarea acesteia, în care aduce mulţumiri celor care i-au deschis uşa să treacă dincolo de ziduri, dar şi celor care au susţinut-o:

„Pe când lucram la albumul „Oraşul de ieri prin ochii celor de azi”, mi-am  dat seama ce poveşti de viaţă se ascund dincolo de zidurile unor case, mai ales când au peste o sută de ani şi că, dacă nu le voi consemna, se vor duce treptat-treptat odată cu cei care le-au trăit.

Pentru că aceste amintiri şi mărturisiri redau atmosfera interbelică slătineană, n-am vrut să alterez parfumul acelor vremuri, făcând din consemnarea lor o lucrare cu caracter ştiinţific, cu note de subsol sau aparat critic. Trebuie însă să spun aici că, pentru a reda această atmosferă, am discutat cu cei care m-au primit în casele lor, am folosit lucrări ale celor care s-au aplecat mai devreme asupra trecutului  acestui oraş şi, mai ales, am cercetat o serie de documente. Când spun despre lucrările celor care au studiat înaintea mea diferite aspecte ale vieţii slătinene, din care am cules şi eu câte o idee, două, mă refer la George Poboran, Gheorghe Mihai, Badea Geaucă sau Daniela Ilie, cărora le mulţumesc.

Doar aşa se zice, respectând proporţiile, „că – pentru a vedea departe- trebuie să te ridici pe umerii unor uriaşi”. Trebuie să mulţumesc îndeosebi celor care m-au primit în casele lor şi mi-au împărtăşit câte ceva din vremurile trăite altădată, chiar dacă unii dintre ei ne privesc acum din ceruri. Mulţumesc deopotrivă celor care, nedorind să-şi reamintească unele momente mai triste din viaţa lor, m-au trimis la Arhive. Şi bine au făcut, pentru că nici nu ştiţi ce Univers se ascunde în clădirea modestă a filialei judeţene a Arhivelor din Olt şi cu câtă generozitate, amabilitate  şi căldură ne este oferit acest Univers de către personalul instituţiei conduse de d-l prof. Bogdan Bădiţoiu. Tuturor le mulțumesc!

Şi, nu în ultimul rând, trebuie să mulţumesc Primăriei Municipiului Slatina, fără sprijinul căreia aceste poveşti şi povestiri n-ar fi ajuns prea curând la dumneavoastră”.12376096_1075012692532220_2251898309517275014_n

Cei prezenţi la eveniment au fost delectaţi cu cântecele formaţiei slătinene de muzică folk “Alutus”, trupă ce are o tradiţie de peste 30 de ani.

Sunteţi invitaţi să citiţi această carte pentru frumuseţea cuprinsului ei şi a modului elegant în care condeiul vă poate transpune plutind pe aripile vechilor vremuri în Slatina de altădată, dar şi pentru valoarea istorică intrisecă a lucrării.

Daniela DENGHEL