Senatorii de Olt, Siminica Mirea si Paul Stănescu, precum și deputatii olteni, Marius Iancu, Emil Albotă, Cătălin Grecu și Florin Barbu, se numără printre inițiatorii unui act normativ prin care se dorește schimbarea și modificarea legii care reglementează statutul polițistului, si anume Legea nr.360/2002.
În prezent, raporturile de serviciu ale poliţiştilor sunt reglementate prin Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.
Momentan, actul normativ în discuție conține o serie de prevederi care sunt problematice în raport cu deficitul de resurse umane imens înregistrat doar la nivelul Ministerului Afacerilor Interne (peste 15000 angajati).
La acestea se mai adaugă şi lipsa de predictibilitate cu privire la stabilitatea pe post a poliţiştilor noi încadraţi, precum şi absenţa unor reglementări clare care să stabilească unitar, coerent și eficient modalitatea de accedere şi evoluţie profesională.
”Este imperios necesar să fie respectat principiul egalității de sanse, fiind nevoie să se pună semnul egal intre angajaţii din sistemul de ordine publică şi siguranţă naţională, cu expertiză dobândită în domeniul de aplicare prin vechimea în instituţie şi cei care acced în sistem, ulterior, pe diverse funcții de specialişti, care în acest moment sunt literalmente favorizati.
Din păcate, lipsa stabilității pe post generează costuri de personal pentru Ministerul Afacerilor Interne care pregăteşte spre exemplu polițiști în specialitatea ordine publică, dar aceştia după finalizarea perioadei de tutelă de doar 6 luni, se mută pe un post cu o altă specialitate, funcția iniţială devenind vacantă iar un alt poliţist trebuie şcolarizat şi numit pe acel post.
Situaţia a devenit repetitivă la nivelul funcţiilor de execuție, însă nici cu privire la funcțiile de comandă situația nu este eficientă. În prezent, nu sunt stabilite clar şi unitar condiţiile în care un agent sau un ofiter de poliţie pot ocupa functii de conducere sau comandă, neexistând practic anumite trepte sau condiţii de îndeplinit consecutiv şi rațional.
Spre exemplu un ofițer de poliție în prezent poate ocupa o funcţie de conducere de şef serviciu doar dacă are minim 3 ani vechime, fără a fi necesar ca acesta să fi parcurs anterior şi alte etape evolutive în carieră. Practic, în prezent fără un set de reguli clare şi stricte, se pot sări trepte şi etape profesionale importante din cariera unui poliţist aspect ce accentuează şi mai multe deprofesionalizarea instituţiei.
De altfel, se impun și o serie de prevederi cu privire la politica de gestionare eficientă a resursei umane anterior încadrării pe post, astfel încât la momentul fiecărei sesiuni de admitere candidatul să stie în prealabil locurile destinate a fi ocupate de către cei care vor fi admişi în acea sesiune. Mai exact fiecare candidat îşi va asuma, dar mai ales va fi motivat să obțină cele mai bune rezultate ştiind că sesiunea în cadrul căreia el candidează va scoate la concurs spre ocupare locuri dezirabile lui.
Aici amintim doar chestiunea repartizării departe de domiciliu a absolventilor care la momentul admiterii într-o instituţie de învățământ nu cunosc şi nu le este garantat faptul că la momentul finalizării studiilor unitatea de poliție din localitatea de pe raza căreia îşi are domiciliul va scoate la concurs posturi spre ocupare.
Tot în aceeaşi ordine de idei se impune atât modificarea, cât şi adoptarea unor soluții tehnico-organizatorice cu privire la activitatea de mutare la cerere a poliţiştilor în sensul producerii de economii, în prezent bugetul M.A.I. fiind grevat de aproximativ 8 mil. EURO, sumă destinată acoperii cheltuielilor legate de plata indemnizatiilor de chirie şi transport la si de la locul de muncă. In acest sens se propune realizarea unei aplicații informatice, la care să aibă acces angajații, în sistem internalizat, prin care să se poată realiza acest tip de mutare, transparent şi corect, fără ca mii de poliţişti să aştepte anual să li se aprobe raportul de mutare în unitatea aleasă.
Cele mai multe motive care obligă poliţiştii să aleagă calea mutării sunt legate de reîntregirea familiei sau de acordarea sprijinului unui/unor membri ai familii aflaţi în impas sau în situaţii dificile, însă pot exista și alte motive obiective pentru care se poate solicita mutarea între sau în unităţile de poliție. În perioada 2010-2014, numărul total de posturi a fost diminuat în mod constant, în urma reducerii efectivelor ministerului, principala cauză fiind reprezentată de procesul de restructurare instituțională derulat în perioada 20102013 prin care, un număr de aproximativ 51.300 de posturi au fost desfiinţate.
Reducerea numărului de posturi a generat probleme deosebite la nivelul compartimentelor funcţionale ale unităților, principalele greutăți organizatorice ce afectează buna desfăşurare a activităţilor, constând în principal în subdimensionarea/dimensionarea la minim a unor compartimente funcţionale precum şi uneori în imposibilitatea prevederii unor structuri impuse de situații punctuale.
Toate aceste disfuncționalități au presupus din partea personalului încadrat depunerea unor eforturi deosebite pentru îndeplinirea sarcinilor si atribuţiilor din responsabilitate, conducând şi la imposibilitatea dezvoltării organizatorice a structurilor operative ale Ministerului Afacerilor Interne.
De asemenea, analizele efectuate au reliefat faptul că nu se poate realiza o redistribuire a posturilor vacante existente la nivelul unor unități ale Ministerului Afacerilor Interne, întrucât în unele situații, un astfel de demers, ar afecta capacitatea operativă a acestora, iar in altele, o astfel de acţiune nu poate fi avută în vedere deoarece ar încălca criteriile de constituire a structurilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, concluzionându-se că este necesară dezvoltarea unei APLICAȚII INTERNE la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, prin care să se poată efectua o distribuire echitabilă şi proporţională a angajaților pe funcții.
Pentru continuarea procesului de modernizare şi eficientizare a structurilor Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul cetățeanului, în condiţii de transparenţă şi apropiere faţă de comunitate, cu protejarea personalului propriu, precum şi proiectarea/operationalizarea unui sistem de mutări adaptat conceptual, structural şi operational misiunilor specifice Ministerului Afacerilor Interne este imperios a fi identificate şi implementate cele mai eficiente soluţii.
În vederea eficientizării activității instituţiei, cât şi pentru respectarea drepturilor angajaţilor, este nevoie de o aplecare asupra prevederilor legii fundamentale ce stă la baza meseriei de poliţist, statutul polițistului, lege care de la intrarea în vigoare, în anul 2002, a suferit numeroase modificări, unele prevederi fiind declarate neconstituţionale, fapt ce ne trimite către actualele propuneri de modificare/completare, în vederea punerii în aplicare a celor mai eficiente modalităţi legislative privind asigurarea transparenţei, predictibilităţii şi eficientei instituționale. Ministerul Afacerilor Interne, prin prerogativele conferite de lege, este o instituţie care asigură drepturile şi siguranţa cetăţeanului, iar pentru ca acest aspect să devină o certitudine trebuie plecat de la respectarea drepturilor angajaților prin stabilitate pe funcție si predictibilitate în carieră.
Mai mult decât atât, prin faptul că se asigură o economie la bugetul de stat, de peste 8 (opt) milioane de euro, anual, nu poate decât să fie un motiv în plus pentru implementarea modificărilor prezentate”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.
Depus pe 10 mai 2022 la Senat, proiectul legislativ a obținut, până în prezent, avizele Consiliului Economic și Social și avizul Consiliului Juridic.