Educatie-Cultura

––––––––––––––––––-

Mugurii au înflorit la Brebeni, după mulţi ani …

 

DSCN3633

Mândra Românie s-a bucurat întotdeauna de tinerele sale vlăstare. Un viitor permanent şi în toate domeniile a fost asigurat de tinerele generaţii. Sportul, cultura, ştiinţele şi artele frumoase au fost cele care au adus multă fericire şi mândrie patriei, chiar dacă au fost cele mai vitregite domenii.

Chiar dacă finanţarea n-a fost (nu este) întotdeauna în funcţie de necesităţi, tinerii ţării au pus bazele unei Românii puternice.

În ultimii ani, în judeţul Olt, chiar şi în cele mai îndepărtate localităţi, în cătune chiar uitate de lume, au început să apară şi să fie susţinute de către administraţiile locale tot felul de organizaţii şi ansambluri alcătuite din tineri. Elevii din Olt au ajuns să reprezinte judeţul la mai multe concursuri interjudeţene, naţionale şi chiar internaţionale.

DSCN3649

Primarii celor mai multe localităţi susţin tinerii talentaţi, îi trimit să participe la multe concursuri, dar şi la foarte multe spectacole. Astfel, tinerii pot să îşi dezvolte latura artistică, să îşi consume energia şi să construiască ceva frumos, dar şi să iasă puţin din mediul aproape închis pentru ei din cauza situaţiei financiare precare, în cele mai multe din cazuri, şi să cunoască noi orizonturi.

Iar oraşele mari din judeţ şi reşedinţa Slatina au cunoscut, în ultimii ani, o abundeţă a spectacolelor şi evenimentelor culturale dedicate copiilor, elevilor şi tinerilor.

Dar la numai câţiva kilometri de Slatina, într-o localitate care a scris istorie în cinematografia românească, porţile singurului centru de cultură au fost închise pentru câteva generaţii.

După pierderea mandatului de primar, în anul 2008, de către edilul de atunci, Marian Ivan, şi câştigarea acestuia de către pedelistul de la acea vreme, ulterior vopsit din portocaliu în roşu, Florentin Andronie, Căminul Cultural din comuna Brebeni a fost închis. Acesta a ajuns foarte curand un mare coş de gunoi în centrul comunei. Iar tinerii care nu au mai avut niciun fel de altă distracţie sau loc unde să-şi petreacă timpul liber au început să-l regrete pe primarul Marian Ivan.

DSCN3627

Reales în 2016 primarul localităţii, Marian Ivan a şi pus oamenii la muncă, pe cei de la ajutorul social, pe cei din primarie şi din şcoală, muncă ce n-a fost deloc o obligaţie, ci o mare plăcere pentru toţi să se implce, să dea o mână de ajutor.

În numai două săptămâni, ceea ce era ghena din mijlocul comunei a prins viaţă. Aici tinerii vor reîncepe să-şi desfăşoare activită sportive şi culturale, Căminul Cultural va redeveni centrul de întâlnire şi de petrecere a timpului liber.

Recent a fost inaugurată reînceperea activităţilor culturale la Căminul Cultural din Brebeni şi a avut loc „botezul” nou-înfiinţatului Ansamblu Folcloric „Brebenaşii”.

Pe scena uitată mult prea mulţi ani au dansat cu emoţie şi timiditate elevi din Brebeni, dar şi mai experimentaţii (aproape profesionişti) colegi din comuna Izvoarele.

DSCN3625

Organizatorii au ţinut să evidenţieze şi contribuţia călăreţilor din comuna renumită cândva pentru oamenii harnici şi muncitori, pentru herghelia fanion a ţării şi actorii amatori din marile filme istorice ale cinematografiei naţionale.

Astfel, a fost organizată şi o expoziţie fotografică realizată cu ajutorul unor imagini din filmele la care au participat localnicii (“Mihai Viteazul”, “Columna”, “Neamul Şoimăreştilor”, “Zestrea Domniţei Ralu”, “Dacii”, “Pintea”, “Tudor Vladimirescu”, “Pădurea Spânzuraţilor”, “Drumul oaselor”, “Haiducii lui Şapte Cai”, etc) şi fotografiile personale ale călăreţilor din Brebeni, care au făcut figuraţie alături de marii actori români Amza Pellea, Toma Caragiu, Florin Piersic, Marga Barbu, Emanoil Petruţ, Ion Besoiu, Ernest Maftei, Adrian Pintea, etc.  

De altfel, actorii de figuraţie prezenţit la aveniment, Badea Savu şi Nicolae Mandache, au povestit câteva lucruri de la filmări şi au vorbit despre câteva situaţii amuzante.

DSCN3637

De asemenea, a mai fost amenajată o zonă de artizanat, cu covoare, cusături şi ceramică oltenească. Iar tinerii artişti şi participanţii la eveniment au fost serviţi cu suc, apă şi cozonac. Evenimentul a emoţionat până la lacrimi câţiva dintre foştii călăreţi din Brebeni prezenţi la aeveniment, precum şi pe consilierul onorific personal al primarului Marian Ivan, Florea Tiţa, care s-a implicat foarte mult în lucrările de reamenajare a căminului.

Noua administraţie din localitatea Brebeni doreşte ca acest edificiu cultural să intre într-un proces amplu de reamenajare, pentru acest lucru fiind nevoie să fie realizat un proiect pentru accesarea de fonduri europene.

VIDEO- Spectacol folcloric la Caminul Cultural Brebeni- cu Ansamblul Flocloric Brebenasii si Ansamblul Folcloric din comuna Izvoarele

Expert în verificarea proiectelor cu finanţare europeană nerambursabile, Penica Moioş, administratorul public al localităţii (îndepărtată prin încălcarea legii de către fostul primar Florentin Andronie), este cel mai bun şi devotat sprijin pentru noua administraţie în realizare numeroaselor proiecte pe care le are în plan.   

VIDEO- Interviu Marian Ivan- primarul Comunei Brebeni

Iar directorul Şcolii Generale Brebeni, Ionela Ene, fiică a satului, care a simţit intens lipsa unei activităţi culturale la nivel local, este cea care va fi liantul între administraţia locală şi copiii din comună, pentru revigorarea educaţiei şi culturii locale.

VIDEO- Interviu Penica Moios- administratorul public al Comunei Brebeni

VIDEO- Interviu Ionela Ene- directorul Scolii Generale Brebeni

Evenimentele culturale din comuna Brebeni, care au făcut să înflorească mugurii de cultură aflaţi parcă în amorţire vor continua. Astfel, de Sărbătoarea „Sfânta Maria”, pe 15 august, pe stadionul din localitate se va desfăşura un spectacol maraton pentru copii cu dansatori şi spectatori, urmând ca în Brebeni să fie realizate multiple întâlniri şi expoziţii pe diferite teme culturale.  

Daniela DENGHEL

ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE !

––––––––––––––––––––

Elena Sîrghie a împletit din istorii mici o istorie mai mare în cartea „În spatele zidurilor”

12366332_1075012429198913_8649561258960754450_n

Viteza cu care zilele şi anii trec prin noi şi pe lângă noi ne fac să nu privim de multe ori la dreapta sau la stânga. Viaţa agitată, ritmul nebun de trai al sfârşitului de secol al IX-lea şi al mileniului II, precum şi stresul de la începutul mileniului III ne-au „furat” dorinţa de cunoaştere, filosofie şi chiar visare, plăcerea de a descoperi frumuseţea darurilor naţiei din care provenim şi ne-au transformat în mici roboţei, în oameni prinşi în mrejele unor datorii la bănci, din dorinţa unui comfort prea scump plătit nu doar în bani.

Însă mai sunt, puţini la număr, oameni care parcă ne trag de mânecă şi parcă se pun contra uitării. Uitare a ceea ce suntem, de unde venim şi, dacă băgăm de seamă, pe unde şi cum au mers paşii străbunilor.

Depun o muncă titanică pentru a ne pregăti date concrete şi încearcă să ofere, gratis uneori, rezultatul truditei munci, sădind în noi o sămânţă a cunoaşterii care trebuia să fie deja roditoare acolo. 

Aşa este cazul Elenei Sârghie, profesor de istorie, din Slatina. A început în urmă cu aproximativ şase ani să lucreze la albumul „Oraşul de ieri prin ochii celor de azi”, în cadrul unui proiect al Colegiului Naţional „Radu Greceanu”. Moment care a făcut să-i încolţească dorinţa de a nu se pierde frumoasa istorie interbelică a Slatinei, nuanţată de poveştile trecutului acesteia.

Astfel a apărut la Editura Hoffman volumul  “În spatele zidurilor (Poveşti şi povestiri slătinene)”. Cartea a fost lansată la finele săptămânii trecute la Biblioteca Judeţeană “Ion Minulescu” din Slatina, în prezenţa mai multor oameni de cultură din judeţ, profesori, critici literari, directori de instituţii şi jurnalişti.

La evenimentul organizat de Primăria Municipiului Slatina şi Asociaţia “Ecologia Bunului-Simţ” au participat şi Silviu Neacşu, prefectul judeţului Olt, Cristian Bircea, viceprimarul municipiului Slatina, Florian Cârstea, directorul Bibliotecii Judeţene, Laurenţiu Guţică, directorul Muzeului Judeţean Olt, dar mai ales oamenii cei mai dragi ai autoarei: soţul- renumitul jurnalist Dumitru Sârghie-, şi copiii Miruna şi Dragoş.12345486_1075013082532181_350377972915942407_n

Elena Sîrghie a cuprins în cele 423 de pagini, poveştile şi povestirile a 58 de case din Slatina (o mare parte dintre ele fiind clădiri de patrimoniu) spuse sau auzite de la mulţi dintre cei care le locuiesc, şoptite de unii sau alţii, astfel încât au trezit curiozitatea omului de cultură şi l-au făcut să aplece urechea pentru a „auzi” mai bine „muzica” unor ziduri care gem sub trecerea vremurilor, relatând sărăcia, bogăţia păstrată sau pierdută, bucuria sau tristeţile ultimei sute de ani a Slatinei.

Elena Sîrghie a întors filele colorate de timp şi cu miros de ani, de la Arhivele Naţionale şi Muzeul Judeţean Olt, şi ne oferă o lucrare ştiinţifică de mare valoare, care este, de fapt, aşa cum a declarat Dumitru Sârghie, „un elogiu adus Slatinei, o carte care sper că va fi foarte importantă pentru generaţiile viitoare”.

Despre cuprinsul cărţii cel mai bine vorbeşte autoarea în Precuvântarea acesteia, în care aduce mulţumiri celor care i-au deschis uşa să treacă dincolo de ziduri, dar şi celor care au susţinut-o:

„Pe când lucram la albumul „Oraşul de ieri prin ochii celor de azi”, mi-am  dat seama ce poveşti de viaţă se ascund dincolo de zidurile unor case, mai ales când au peste o sută de ani şi că, dacă nu le voi consemna, se vor duce treptat-treptat odată cu cei care le-au trăit.

Pentru că aceste amintiri şi mărturisiri redau atmosfera interbelică slătineană, n-am vrut să alterez parfumul acelor vremuri, făcând din consemnarea lor o lucrare cu caracter ştiinţific, cu note de subsol sau aparat critic. Trebuie însă să spun aici că, pentru a reda această atmosferă, am discutat cu cei care m-au primit în casele lor, am folosit lucrări ale celor care s-au aplecat mai devreme asupra trecutului  acestui oraş şi, mai ales, am cercetat o serie de documente. Când spun despre lucrările celor care au studiat înaintea mea diferite aspecte ale vieţii slătinene, din care am cules şi eu câte o idee, două, mă refer la George Poboran, Gheorghe Mihai, Badea Geaucă sau Daniela Ilie, cărora le mulţumesc.

Doar aşa se zice, respectând proporţiile, „că – pentru a vedea departe- trebuie să te ridici pe umerii unor uriaşi”. Trebuie să mulţumesc îndeosebi celor care m-au primit în casele lor şi mi-au împărtăşit câte ceva din vremurile trăite altădată, chiar dacă unii dintre ei ne privesc acum din ceruri. Mulţumesc deopotrivă celor care, nedorind să-şi reamintească unele momente mai triste din viaţa lor, m-au trimis la Arhive. Şi bine au făcut, pentru că nici nu ştiţi ce Univers se ascunde în clădirea modestă a filialei judeţene a Arhivelor din Olt şi cu câtă generozitate, amabilitate  şi căldură ne este oferit acest Univers de către personalul instituţiei conduse de d-l prof. Bogdan Bădiţoiu. Tuturor le mulțumesc!

Şi, nu în ultimul rând, trebuie să mulţumesc Primăriei Municipiului Slatina, fără sprijinul căreia aceste poveşti şi povestiri n-ar fi ajuns prea curând la dumneavoastră”.12376096_1075012692532220_2251898309517275014_n

Cei prezenţi la eveniment au fost delectaţi cu cântecele formaţiei slătinene de muzică folk “Alutus”, trupă ce are o tradiţie de peste 30 de ani.

Sunteţi invitaţi să citiţi această carte pentru frumuseţea cuprinsului ei şi a modului elegant în care condeiul vă poate transpune plutind pe aripile vechilor vremuri în Slatina de altădată, dar şi pentru valoarea istorică intrisecă a lucrării.

Daniela DENGHEL                                        

––––––––––––––––––––

Deputatul Alexandru Stănescu i-a înmânat trofeul ”Corabia de Aur” Adrianei Gavrilă, din Călăraşi12009788_1650415268550638_3927060238942337915_n
 

Cu prilejul aniversării a 417 ani de atestare documentară a oraşului dunărean Corabia, locuitorii s-au putut bucura de câteva zile de distracţie. Astfel, au fost organizate simultan ”Zilele oraşului”, manifestare aflată la a patra ediţie, şi Festivalul Naţional de Muzică Populară şi Uşoară ”Corabia de Aur”.

Organizate de Consiliul Judeţean Olt, Primăria şi Consiliul Local Corabia şi de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Olt, cele două evenimente s-au bucurat de prezenţa unui public numeros, dar şi de oaspeţi de seamă: Paul Stănescu, preşedintele Consiliului Judeţean Olt, Marius Oprescu, vicepreşedintele CJ Olt, şi deputaţii olteni Alexandru Stănescu, Emil Moţ, Virgil Delureanu, Luminiţa Adam şi Dan Ciocan.12002980_1650394905219341_3648308247727019327_n

Festivalul Corabia de Aur 2015, aflat la cea de a 42- ediţie, s-a desfăşurat în Piaţa Independenţei, situată în central oraşului, şi a avut competitor, la cele două secţiuni- muzică popular şi muzică uşoară, din Bucureşti, Bacău, Timiş, Bistriţa Năsăud, Buzău, Alba, Prahova, Gorj, Argeş şi Olt.

Calitatea renumită a festivalului din oraşul de pe malul stâng al Dunării este confirmată şi de valoarea juriului, alcătuit din: Titus Andrei (preşedintele juriului- realizator de emisiuni radio şi coordonatorul redacţiei de muzică uşoară din cadrul Radio România Actulalităţi), Elise Stan ( doctor în muzicologie şi etnomuzicolog, realizator de emisiuni), Gheorghe Iorga ( directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură. Culte şi patrimoniu naţional, Olt), Florian Dumitrescu ( directorul Centrului Judeţean de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale Olt), Georgeta Stoica ( preşedinta comisiei pentru cultură din cadrul Consiliului Local), Mirela Cojoc (directorul Centrului Cultural Corabia), precum şi Sorin Vlad (viceprimarul oraşului Corabia).

12042918_1650415308550634_6065387991850648394_nS-au acordat premiile I, II şi III pentru fiecare secţiune, câştigate de către Larisa Vasilica Uţă din Maramureş, Ionela Guzici din Gorj, Maria Simona Monete din Olt- la secţiunea de muzică popular, şi de către Iulian Selea din Piteşti (Argeş), Grabriel Candea din Hunedoara şi Andreea Claudia Dumitru din Bucureşti -la secţiunea de muzică uşoară, trofeul ”Corabia de Aur”, dar şi premiile speciale ”Gelu Barabancea”- la secţiunea de muzică populară, premiul de popularitate, Premiul ”Jean Daşoveanu” şi premiul special al juriului-  la secţiunea de muzică uşoarăvaloarea totală a premiilor ridicându-se la 14.000 lei, din care 100.000 de lei a fost alocată de către autoritatea locală corăbiană.

 După evoluţia celor 34 de participanţi, juriul a decis ca trofeul festivalului să meargă la solista de muzică uşoară ,Adriana Gavrilă, din Călăraşi, cea care anul trecut a câştigat trofeul Festivalului Naţional de Muzică Uşoară „Radu Şerban” de la Caracal, impresionând cu interpretarea piesei „Je t’aime” a artistei Lara Fabian. Aceasteia i-a fost înmânat trofeul ”Corabia de Aur” de către deputatul Alexandru Stănescu, un apropiat al administraţiei locale, un om politic aplecat către problemelei urbei şi dedicat rezolvării cât mai multor probleme ale cetăţenilor din zona Corabia.12004084_1650404388551726_4903950921147393983_n

Corăbienii s-au bucurat să-i aibă în mijlocul lor pe marii artişti ca Loredana Streche, Petrică Mâţu Stoian, Holograf, Dinu Iancu Sălăjanu, Tavi Colen Band, Ruby, Grigore Gherman, Sanda Argint, precum şi pe renumişii solişti şi dansatori profesionişti ai  Ansamblului Profesionist „Doina Oltului” din Slatina, condus de directorul şi apreciatul interpret de muzică populară Costinel Alecsandrescu. Ei au cântat şi au dansat alături de vedetele festivalului şi au fost impresionaţi de minunatul foc de artificii care a încheiat cele trei zile de distracţie.

“Atât concurenţii, invitaţii cât şi publicul prezent au reuşit să dea culoare oraşului în aceste zile extraordinare. S-a dovedit că în perioada acestui festival am fost cu toţii alături şi că, odată cu aceste manifestări, cultura şi frumosul depăşesc graniţele şi ne fac pe toţi să fim fraţi şi să ne bucurăm împreună.  Suntem mulţumiţi că am putut, pentru câteva zile, să-I facem pe locuitorii oraşului Corabia să mai uite de grijile de zi cu zi şi anul viitor îi aşteptăm cu acelaşi mare drag şi ne gândim la noi surprize frumoase pentru dumnealor!”, a declarat Iulică Oane, primarul oraşului Corabia.

Iuliana SINCU

––––––––––––––––––––

Muzică şi pâine caldă la Sărbătoarea “Fiii satului” din Optaşi- Măgura

În zilele de sărbătoare toţi căutăm să fim mai buni, să ne întâlnim cu prietenii şi să ne bucurăm împreună de viaţă.Optasi 2015 057

La Optaşi Măgura,  Sărbătoarea de Sfânta Maria Mică a fost în acest an prilejul mai multor bucurii pentru locuitorii comunei:  au onorat sărbătoarea religioasă, s-au bucurat de cea de-a VIII-a ediţie a Sărbătorii “Fiii satului” şi au mâncat pâine caldă de la “Cuptorul de Aur” din comună, realizat cu fonduri europene.


După mai multe realizări pe care primarul comunei Optaşi Măgura le-a dus la îndeplinire, localitatea s-a schimbat căpătând o faţă frumoasă în ultimii ani, de la investiţiile în unităţile de învăţământ, căminul cultural, biserici, cimitire şi drumuri, la monument al eroilor din Optaşi căzuţi pentru patrie şi la o sărbătoare proprie dedicată locuitorilor comunei, scăldată în aburii pâinii şi mirosul calde de vatră.

Muzică, joc şi voie bună

Optasi 2015 153

La Sărbătoarea “Fiii satului” din comuna Optaşi Măgura au fost prezente oficialităţi judeţene- prefectul județului Olt, Silviu Neacșu, subprefectul Emanuel Oproiu, deputaţii olteni Emil Moț, Alexandru Stănescu, Dan Ciocan şi Virgil Delureanu, preşedintele ATOP Olt, consilierul judeţean Petre Idoraş-, câţiva primari (Tătuleşti, Brebeni, Corbu, etc.) şi directori de instituţii judeţene.
Optasi 2015 005

Veniţi în număr foarte mare, cetăţenii din Optaşi s-au putut bucura de un minunat spectacol oferit Ansamblurile Folclorice ,, Ilie Martin” din comuna Colonești, Muguraşi”, “Mărţişorul” din localitatea Corbu şi “Muguraşii” din Optaşi Măgura, precum şi de către artiştii Ansamblului Profesionist ,, Doina Oltului”.Optasi 2015 039

Pe lângă suitele de jocuri şi dansuri populare, oferite atât de către artiştii profesionişti, cât şi de cei amatori, spectatorii au fost încântaţi de  recitalurile de muzică susţinute de interpreţi renumiţi: Niculina Stoican, Costinel Alecsandrescu, Neta Soare, Gabriel Zavoianu, Maria Olteanu,  Ileana Lăceanu şi Victorița Cică.

Respect şi gratitudine pentru cei care jumătate de secol au fost temelia instituţiei căsătoriei

Optasi 2015 145

Momentele de cântece şi joc au fost întrerupte numai de acordarea unor premii aniversare cuplurilor care au împlinit (sau urmează să împlinească) 50 de ani de căsătorie în cursul acestui an. Mai uşor sau mai greu, longevivele cupluri au urcat pe scenă să-şi ridice premiile oferite de edilul Marin Scurtu: câte o şampanie, un plic cu bani, flori şi diplome.

Optasi 2015 147

Seniorii fericiţi din acest an, chiar dacă n-au putut fi toţi prezenţi, din motive de sănătate, au fost aplaudaţi de întreaga asistenţă. Acestora li s-a urat multă sănătate, fericire şi viaţă lungă:  Victoria şi Ion Sebe, Puşa şi Nicolae Ivan, Ioana şi Iulian Marin, Floarea şi Constantin Miroiu, Elisabeta şi Marin Sebe, Filofteia şi Ion Ion, Floarea şi Gheorghe Iagăr, Ioana şi Nicolae Radu, Ileana şi Ilie Moldoveanu, Floarea şi Cătălin Donel Codan.

Folclorul lărgeşte orizontul de cunoaştere al tinerilor”

Ansamblurile de folclorice din Coloneşti, Corbu şi Optaşi sunt pregătite de către cunoscutul instructor Marin Scarlat. Fost dansator profesionist la “Plaiurile Oltului”, acesta este, începând din anul 2002, directorul Clasei externe de dans popular a Şcolii Populare de Artă din Slatina.Optasi 2015 018

Clasa externă de dans popular condusă de maestrul Marin Scarlat numără peste 150 de membri, în cadrul tuturor ansamblurilor, cu vârste cuprinse între 4 şi 70 de ani.

“Tradiţia la noi în zonă este ca şi fetele să joace, dacă vor, tradiţionalul joc al căluşului. Însă nu pot juca decât până la 18, atunci când un căluşar adevărat este obligat să depună jurământul. Sunt foarte mulţi copii talentaţi aici în zonă şi cu ei am câştigat foarte multe premii. În general, în judeţul Olt majoritatea localităţilor au început să-şi alcătuiască ansambluri folclorice, dacă nu le aveau mai de mult timp. Fiindcă au văzut domnii primari, au văzut şi părinţii copiilor cum este în alte localităţi şi şi-au dorit să aibă şi ei în comuna lor. Dar mai ales, copiii şi-au dorit să poată fi şi ei pe scenă. Îi dezvoltă foarte mult acest lucru, pentru că învaţă ce este cultura şi arta popular românească, învaţă să aprecieze, să păstreze şi să ducă mai departe valorile neamului românesc. Iar faptul că participă la evenimente din localităţile judeţului sau din ţară le lărgeşte orizontul cunoaşterii”, a declarat Marin Scarlat.Optasi 2015 022

Instructorul cu mare drag de copii şi frumoasă artă populară îi are în Ansambul “Muguraşii” din Optaşi Măgura pe cel mai mic membru al ansamblului, Alică (Alex) Scarlat, fiul său de patru ani, şi pe Ionuţ Scarlat, fiul său cel mare, care este vătaful căluşului din localitate. 

 

 

Cuptor de pâine cu bani de la Uniunea Europeană

 Optasi 2015 080

 

Pentru cei care lucrează prea mult terenul agricol şi pentru a le uşura viaţa, în general, locuitorilor comunei, primarul Marin Scurtu a accesat un program cu fonduri europene nerambursabile. Astfel, a reuşit darea în funcţiune a unui cuptor care să producă necesarul de pâine al comunei, în funcţie de solicitări.Optasi 2015 101

În cadrul proiectului “Parteneriat multiregional pentru crearea de structure ale economiei sociale în industria panificaţiei şi a produselor de patiserie”, comuna Optaşi Măgura mai are parteneri din judeţul Olt comunele Brebeni, Cârlogani, Pârşcoveni şi Vulpeni, precum şi parteneri din judeţul Iaşi- oraşul Hârlău, comuna Ciurea şi Fundaţia culturală “Quo Vadis”, precum şi comuna Drăgăneşti din judeţul Neamţ.

SC Brutărie Pan Optaşi SRL, este o societate aflată în subordinea Consiliului local Optaşi Măgura şi va produce pâine care se va valorifica fie pe bani, fie pe bonuri, în funcţie de cantitatea de făină sau de grâu predată de fiecare cetăţean în parte.Optasi 2015 159

“Oamenilor trebuie să le oferim ceea ce au nevoie. Viaţa la ţară nu este deloc uşoară. Oamenii au foarte mult de muncă şi, uneori, uită de distracţie, uită să se mai îngrijească de sănătate şi uită că viaţa e scurtă. Optasi 2015 190Am încercat întotdeauna, în funcţie de posibilităţi, să le fac mici bucurii, am înfiinţat şi această sărbătoare, care a devenit deja o tradiţie în comuna noastră, pentru a le bucura sufletul cu muzică de calitate şi pentru a-i face să mai uite de griji şi de nevoi. Totodată, şi pentru a se mai întâlni unii cu alţii, pentru ca cei plecaţi departe să ştie că se pot întâlni cu alţii plecaţi ca şi ei, cu prieteni sau foşti colegi. Dar pentru a le uşura munca, am construit acest cuptor, cu fonduri europene, pentru ca oamenii să poată să-şi cumpere pâine proaspătă de la noi din comună.
Vrem să le fie uşor şi atunci când au anumite evenimente în familie şi să le fie produsă cantitatea de pâine necesară. Sper din tot sufletul că oamenii se vor bucura de această investiţie”, a declarat primarul Marin Scurtu.

 

Toţi cetăţenii cu care am vorbit s-au declarat bucuroşi de faptul că au acest nou cuptor de pâine în localitate şi sunt mândri de primarul lor, căruia îi doresc sănătate, fericire şi viaţă lungă alături de familia sa frumoasă, aşa cum şi noi îi dorim cu toată dragostea şi din tot sufletul!

Daniela DENGHEL

––––––––––––––––––––

În vreme ce personalul didactic primeşte salarii mărite din luna martie,

Salariile personalului nedidactic din învăţământ vor creşte , de la 1 august

  Emil Florin Albotă, ministru secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice ne informează că, din luna august, salariile personalului nedidactic din învăţământ vor creşte.Emil-Albota

  „Începând cu 1 august 2015, salariile de bază ale personalului nedidactic din învăţământul preuniversitar de stat, inspectoratele şcolare şi unităţile conexe, instituţiile de învăţământ superior de stat şi din bibliotecile centrale universitare se majorează cu 12% faţă de luna iulie 2015”, a declarat acesta.

   Guvernul României a luat această decizie, pe 30 iunie 2015, prin adoptarea unei Ordonanţe de urgenţă care modifică OUG 83/2014, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

Tot cu 12% va creşte, potrivit actului normative, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care nu fac parte din salariul de bază, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

  Beneficiarii acestei majorări salariale vor fi 53.848 de persoane din învăţământul preuniversitar de stat şi 7.468 de persoane din învăţământul universitar.

  Pentru aplicarea acestor creşteri salariale, impactul bugetar este estimat pentru anul 2015 la 38,6 milioane de lei, iar în anul 2016 la 115,8 milioane de lei.

  La baza acestei decizii a stat faptul că, în perioada 2008 – 2015, salariile personalului nedidactic din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, inspectoratele şcolare şi unităţile conexe, instituţiile de învăţământ superior de stat şi din bibliotecile centrale universitare nu au mai fost modificate decât pentru recuperarea reducerilor salariale din anul 2010 şi pentru asigurarea nivelului salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată conform hotărârilor de Guvern anuale.

  Pentru personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământul de stat creşterile salariale au fost de 5%, la 1 martie 2015,  şi vor mai creşte cu încă 5% începând cu 1 septembrie 2015. Actele normative care au stat la baza acestor majorări salariale fiind OUG nr. 83/2014 şi Legea nr. 71/2015 care aprobă această ordonanţă.

 

––––––––––––––––––––

 Festivalul Regional de Folclor “Cununa Dunării”, Corabia 2015

Primaria Oraşului Corabia şi Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu” din localitate au organizat, la finele săptămânii, cea de a III-a ediţie a Festivalului Regional de Folclor „Cununa Dunării”. Locul desfăşurării a fost minunata Grădină de Vară, care s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru tinerii artişti şi publicul lor.Corabia folclor

  Evenimentul artistic s-a derulat pe mai multe secţiuni: dansuri populare, solişti vocali şi instrumentişti, grupuri vocale, obiceiuri şi tradiţii populare. În competiţie au intrat 35 de ansambluri folclorice, alcătuite din aproximativ 600 de elevi participanţi din judeţele Olt, Dolj şi Teleorman.

  Trofeul Festivalului „Cununa Dunării”, care a constat într-o diplomă şi o cupă, a revenit anul acesta duetului Geanina Cimpoieru şi Codrut-Ionut Buzatu de la Şcoala Gimnazială Lunca, din judeţul Teleorman, instructorul copiilor- artişti fiind Daniel Chiriţă. 

    “Festivalul regional de folclor de la Corabia îşi propune în fiecare an atragerea unui număr cât mai mare de elevi si tineri pentru promovarea obiceiurilor şi tradiţiilor romaneşti, precum şi readucerea în faţa spectatorilor a cântecelor şi dansurilor, care au fost uitate sau abandonate de-a lungul timpului”, a declarat Dan Oltean, consilierul personal al primarului corăbian Iulică Oane.

––––––––––––––––––- 

„ZIUA MEDIULUI”, organizată în cadrul Proiectului „Conservarea biodiversităţii în judeţul Olt”

 

Vineri, 05 iunie 2015, cu începere de la ora 10.30, la sediul Consiliului Judeţean Olt,  sala Europa, s-a desfăşurat evenimentul ”Ziua Mediului”, activitate organizată de către Consiliul Judeţean Olt în parteneriat cu Asociaţia “Gândeşte Verde” şi Direcţia Silvică Olt, în cadrul Proiectului „Conservarea biodiversităţii în judeţul Olt”.DSC02693 bs

Peste 190 de  participanţi, pensionari, elevi şi cadre didactice de la şcoli din municipiul Slatina şi oraşul Scorniceşti, au asistat la o activitate de informare şi conştientizare privind protecţia mediului înconjurător şi comportamentul prietenos faţă de mediu, ca bază pentru dezvoltarea durabilă.

În cadrul evenimentului, au fost susţinute prezentări video de către specialişti ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului Olt şi Direcţiei Silvice Olt, privind importanţa Zilei Mondiale a Mediului, rolul pădurii pentru echilibrul ecosistemelor naturale şi necesitatea utilizării eficiente a resurselor planetei.eleva Stefu Teodora m bs

De asemenea, Teodora Ştefu – elevă în clasa a V-a la Colegiul Naţional Vocaţional ”Nicolae Titulescu” – a prezentat un eseu privind importanţa salvării patrimoniului ecologic naţional, iar elevii participanţi au exprimat, prin desene, cum anume trebuie protejată natura.

 <<Activitatea a beneficiat de participarea experţilor parteneri ai proiectului: Asociaţia “Gândeşte Verde” şi Asocierea S.C. Primul Meridian S.R.L. –   Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare “Delta Dunării” Tulcea, care au prezentat audienţei activităţile specifice realizate prin Proiectului „Conservarea biodiversităţii în judeţul Olt”>>, a declarat Marinela Diaconescu, managerul proie

Lasă un răspuns